Buna seara din exil! Doua saptamani pribegesc prin Germania, cu treaba, asa ca probabil in aceasta perioada o sa bloguiesc destul de intens, din cauza de hotel si plictis. Asta seara va povestesc despre minunatele zboruri si sper sa nu repet lucruri pe care le-am scris si altadata.
De la Sibiu deocamdata zboara mai mult avioane cu elice, din alea care dau singure din aripi, asa cum imi place mie sa le alint, dar situatia se va schimba odata cu modernizarea pistei si construirea noului terminal in decursul acestui an. Asadar vor rasufla usurati si bietii proprietari de case din Turnisor, cateodata stresati ca poate le ajunge vreun Hercules militar in batatura daca nu bungheste “chilotu” atza in capul pistei si nu poate opri ditamai hardughia in timp util. Exagerez, bineinteles, ca la noi nu e Bacau sa pasca caii betoane pe pista, liberi ca mustangii in preerie (ce-o sa-mi aud pe tema asta de la cineva, da’ nu m-am putut abtine). Asa ca azi dimineata (scriu luni seara) m-am trezit cu noaptea-n cap, la 5, injurand printre cascaturi soarta cruda care ma scoate de la caldurica la ore la care eu sunt obisnuit sa vin, nu sa plec de acasa. La 7.15 decola minunatie de avionash spre Timisoara, iar la 9 decolam de la Timisoara spre Düsseldorf unde doua ore jumatate mai tarziu era soare, 10 grade si un turculetz foarte grumpy. Dupa alte 90 de minute eram in Geseke, oraselul in care soarta i-a amplasat pe acesti minunati clienti si cafeaua lor calda, binecuvantata fie ea, ca e opt seara si-s dopat cat pentru o saptamana la Sibiu. Asta-i alta poveste, mai pentru weekend, daca s-o intampla ceva pe aici, desi tare ma tem ca nu e cazul sa va faceti iluzii. (btw: si cand deschid mailul ce vad... ca Ana care are mere vrea sa aiba si Haribo, de parca Romania n-a intrat in EU si nu geme de super-mega-xxl-marketuri)
Sfat gratis pentru lungani: cereti neaparat un loc la iesirea de urgenta, pentru ca o sa stati mai bine chiar decat la (o imaginara, ca nu exista) business class. Spre deosebire de Saab-urile Carpatair, figura asta nu tzine in ATR-urile Taromului care sunt la fel de inghesuite, in afara de business class-ul care merita luat doar daca nu aveti ce face cu 7-800 de euro. Avantaj Carpatair. Alt avantaj Carpatair: stewardesele. La Tarom sunt niste tanti obosite, la Carpatair doar prospaturi. E drept ca multe au un pronuntat accent moldovenesc care confera un farmec ireproductibil expresiei “ladies and gentlemen, please fasten your seat belts” - in schimb italiana o vorbesc la perfectie. Le-am si inregistrat odata cu mobilul, dar nu se aude prea grozav din pacate. Probabil stewardesa de azi credea ca-i fac ochi dulci cand ii zambeam larg in timp ce-mi explica manevrele de demontare a usii de la iesirea de urgenta (responsabilitatea celui care sta in dreptul ei), eu doar ma amuzam copios de acshient.
Incidente majore n-am avut niciodata in timpul zborurilor, o singura data s-a intamplat sa fie niste turbulente foarte mari de ma miram cum se poate ridica 20 cm in aer servetelul de pe masutza, cand prindeam cate un gol de aer de pica avionul cativa metri si ti se lipea stomacul de creier. Alt eveniment dramatic a fost cand i s-a facut rau unui batranel imediat dupa ce s-a urcat cu sotia in avionul din Timisoara. Lesinase, ea incerca sa-l trezeasca, noi eram toti convinsi ca a murit, doar stewardesa nu parea preocupata si-si rostea papagaliceste instructiunile de legare a centurii de siguranta, pana un cor de voci si niste vaiete au facut-o sa realizeze gravitatea evenimentului. Noroc ca nu decolasem, au chemat salvarea aeroportului, o Dacie papuc matusalemica, l-au coborat pe domn, iar apoi si bagajele celor doi. Am fost martorul unei resuscitari pe pista si a unui moment penibil cand nu se inchidea usa din spate la vechitura aia de Dacie si-i tot dadeau cu ea peste picioare bietului om aflat pe targa in interiorul ei. Au avut ce povesti nemtii tot zborul…
In incheiere, trebuie sa va marturisesc ca la Timisoara se afla cel mai sexy ofitzer de frontiera, o domnisoara cu un par negru, lung … si nu inteleg de ce nu se urca si ea in avioanele de Italia cu restul domnisoarelor de export de acolo. Probabil ea se trage mai mult din Decebal decat din Traian…
Postări
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Comentariile sunt moderate, apar dupa ce le citesc, dacă consider că respectă regulile bunului simț. Nu e nevoie să scrieți de două ori, aveți doar un pic de răbdare.