Introducere: anul trecut pe vremea asta s-a luat decizia de a planta in curtea firmei pomisori decorativi. Ienupari. Si nu orice fel de ienupari, ci ienupari de Virginia. Si in timp ce descarcam pomisorii din masina ne povestea tanti apicultor… aaa, agricultor avantajele ienuparului verginian. Care este… multe. Si neinteresante. In principiu nu fug de acasa, nu dau banii pe tzigari, nu scot limba la vecini, nu asculta manele si nu injura. Si ne-am gandit noi sa le facem o petrecere pomisorilor astora de treaba. Un gratar. Nume de cod: operatiunea Ienuparul. Dar din motive tehnice si de orice alta natura (lene, frate, ce sa mai ... lene!) s-a tot amanat operatiunea. Cand a venit a doua tura de ienupari, a venit fara sotul botanistei. Si am fost rugat sa-i bag Dacia in curte ca ea nu prea se pricepe la condus prin locuri stramte si in panta. Dacia combi plina cu pomisori si, detaliu aflat cand deja coboram panta din curte, cam fara frane. Lucky me, am ocazia sa ma izbesc de garaj, daca nu pot sa pun frana si sa iau curba la stanga dupa casa. Totdeauna mi-am dorit sa-mi apara poza in ziare sub un titlu de genul "ucis din dragoste de ienupari". S-a deschis totusi parasuta si am reusit aterizarea cu succes. Dar gratar tot n-am facut pana acum cand...
Fast-forward in anul Domnului 2007, luna mai, ziua 23. Prognoza meteo: 50% sanse de ploaie. Dar noi stabilisem deja ca facem gratar (la sugestia sefului) cu cateva zile inainte si am pus X-ul pe data de 23. Asa ca se face ora 17, pe un soare frumos, coboram in curte, ansamblam gratarul si facem focul. La 17.45 ploua torential si noi stateam la umbra in garaj. Rolurile au fost cam asa: sefu ne pazea pe noi, C pazea grataru, A pazea carnea, R pazea aparatul foto, eu pazeam berea si V isi pazea masina de noi, ca era parcata in garaj langa foc. Restul mai pazeau si ei cate ceva, unii prin garaj si altii in casa, cu juniorii. Nu va uitati la uratenia garajului, era sortit demolarii dar l-am pastrat si bine am facut. Devine viata mai captivanta cu el, mai gasim cate o matza moarta in saht, mai facem un gratar, mai punem masinile la umbra...Pe la 7.30 am terminat cu muschiuletii, ceafa, frigaruile si micii, toate delicioase, si am trecut la degustare. Apoi s-a oprit ploaia si am plecat acasa, afumat & "afumat".
In concluzie, operatiunea Ienuparul a fost un succes gastronomic, nu meteorologic, dar speram ca urmatoarea operatiune - Chiparosul de California - sa fie o reusita totala. Nu prea curand oricum...
Pentru o alta viziune asupra evenimentului, viziunea din casa, puteti citi blogul lui Vali, sugestiv intitulat "seara cand am ajuns dupa gratii":
http://blog.360.yahoo.com/blog-IWsPs8End6ePqMQ2GOS0Ew--?cq=1&p=33
Postări
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Comentariile sunt moderate, apar dupa ce le citesc, dacă consider că respectă regulile bunului simț. Nu e nevoie să scrieți de două ori, aveți doar un pic de răbdare.