One of these days

Dacă aveţi prieteni cu nervii tari vă propun o piesă pentru miezul nopţii, One of these days de la Pink Floyd, aka "piesa cu porcuşorii", o să vă daţi seama de unde vine numele dacă vă uitaţi la videoclip. Nu e uşor de digerat şi pe boxele calculatorului nu sună prea bine, dar vă asigur că pe un sistem audio mai bunicel e genială. Eu aş pune să coincindă miezul nopţii cu momentul 3:50
La mulţi ani!

Citește în continuare

Retrospectiva 2009: munca în vremea crizei

Criza şi-o mai face omul şi cu mâna lui. Sau nu - dar să nu teoretizăm. Din fericire la noi pe plantaţie criza nu s-a simţit foarte tare, am umblat ca pe ouă dar la final de an s-ar zice că n-am spart prea multe. Am lansat o versiune nouă, se pare că e dorită de majoritatea clienţilor vechi şi are succes şi la potenţiali clienţi, aşadar n-am muncit de pomană ultimii trei ani. Ne mâncăm ficaţii prin Slovacia dar dacă ne iasă treaba o să fim mai meseriaşi. Vorba aia, ce nu te omoară te întăreşte. Din păcate n-am avut parte de conferinţe luxoase anul acesta dar revin ele, nici o grijă. Am luat un nou premiu ERP of the Year la categoria IMM-uri aşa că nu pot decât să vă doresc un 2010 cel puţin la fel de bun profesional ca 2009 al meu.

La posterland, învăţăm arta negoţului online şi încercăm să simţim piaţa românească. Nu mă pot plânge, se pare că n-o să tragem linia pe minus ci pe zero, probabil şi pentru că puţinul pe care l-am câştigat l-am reinvestit. Deocamdată e doar amuzant, dar poate vine Bill Gates şi ne cumpără, cine ştie.

Citește în continuare

Retrospectiva 2009: turism şi delegaţii

Am avut plăcerea să încep 2009 tremurând de frig în Amsterdam, plimbându-ne pe jos de nebuni, nevizitând nimic istoric în afară de Cartierul Roşu şi sărbătorind anul nou pe o stradă lângă o piaţă în care n-am mai ajuns datorită numărului mare de oameni.

Prima delegaţie interesantă a fost cea în care am fugit în weekend din Germania la Lille şi am băgat boticul în Maastricht. Franţa e de vis, mâncarea lor un concert gastronomic şi mai că am uitat de mizeria şi ţiganii de la periferie. Trecem razant peste alte câteva delegaţii plictisitoare în Germania şi Slovacia, de unde merită notat doar o seară în Viena şi berăria tradiţională din Munchen şi ajungem tot la Munchen, dar la concertul Bruce Springsteen. Imediat s-a făcut august şi am stat cu burta la soare în Zakynthos, am hăituit broaşte ţestoase, ne-am răsfăţat culinar şi era să facem greşeala vieţii, poate ultima, turul insulei cu bărcuţa.

După bronzol a urmat o nuntă cu cântec la Albota şi încă o tură de concediu în Germania, la Coldplay, urmată de o vizită rapidă la abaţia Melk şi o noapte cu gulaş în Budapesta.

Toamna mi-a mai adus nişte ture prin Germania şi Slovacia, inclusiv un masacru al limbii germane când subsemnatul a prezentat la conferinţă plus o cunoaştere exhaustivă a aeroportului din Viena şi a staţiunii Piestany.  Mai merită menţionată Dresda, frumuseţe saxonă vizitată într-o sâmbătă friguroasă de noiembrie.

Aşa trecu anul, ca o partidă de ping-pong.

Citește în continuare

Retrospectiva 2009: sănătate şi familie

La capitolul familie stăm bine: n-am pierdut nici un membru. E drept, nici n-am câştigat vreunul nou, ceea ce iar poate fi considerat un succes, mai ales dacă respectivul membru n-ar fi fost soţia. Am aflat că mă citesc mulţi cunoscuţi, se pare că în anumite medii mai puţin tehnice a avea un blog personal este un fapt semi-senzaţional. Am făcut-o şi pe bunică-mea un pic mai faimoasă decat era deja, până la statuia pe care o merită mai e loc.

La capitolul sănătate nu s-au remarcat probleme, exceptându-le pe cele cauzate de consumul excesiv de alcool de ziua mea. Rinichii se pare că funcţionează, e drept, nici nu le-am mai făcut analize recent. Una peste alta, n-am îmbătrânit aşa mult, dar nici n-am exagerat cu sportul, cred că n-am luat decât un loc doi la streetball. Pentru ăia care se întreabă: campionatul încă se joacă, suntem pe locul 4 după tur. There is hope :)

Trecem 2009 la ani buni.

Citește în continuare

Poza de la miezul nopţii

În Dresda există un frumos magazin de decoraţiuni pentru sărbători. Din păcate toate aceste ornamente au preţuri relativ prohibitive, cele mai mici obiecte costă minim 15 euro iar ceva mai măricel trece lesne de sută. Rămânem cu privitul:

Citește în continuare

Retrospectiva 2009: bloggeri

La categoria prieteni:

• Brylu, bloggerul nr 1 al Sibiului după părerea mea. Scrie despre orice, nu se ia des în serios dar nici nu-i pueril. Din păcate îi lipseşte timpul liber. Nu-l mai laud că-l ştiţi cu toţii: e polonezu ăla mic şi negru care respiră greu. Remarcă directă: povestea cu renul a fost genială;
• Băgă - Teodoro ăsta ar trebui împuşcat, de când are atâta timp liber şi îi funcţionează rinichii aşa de fain scrie încât mă surprinde săptămânal  cu câte o poveste caracteristică Remarcă directă: bea!;
• Tudor - nu ştiu de ce mă are în lista celor citiţi zilnic, sunt acolo linkuri către oameni mult mai talentaţi dar nu ne batem capul. Sarcastic şi acid, are iniţiative în diverse domenii iar anul acesta a devenit blogger premiat. Remarcă directă: poate-i faci lui Adi blogul lui şi rămâi singur pe tarla în 2010, parcă nu prea se îmbină stilurile voastre;
• Alina: c'est chic. Meştereşte la blog ca un om mare. Pfuai, aţi văzut câţi bărbaţi roiesc pe acolo? şi câte persoane interesate? câteodată îmi vine să fac instrucţie cu ăia obraznici, dar i-am speriat în viaţa reală aşa că măcar pe net să aibă şi ea parte de admiratori.  Remarcă directă: baby, nu te pricepi, te laud doar din milă, închide-l! 
• Adela - n-o mai citesc zilnic şi mi-e dor. Devine mămică, nu mai are timp de prostii. Fără baubau o perioadă.
• pe restul din listă îi urmăresc mai rar, din păcate nu am timp, dar vă iubesc pe toţi ca pe copiii mei. Da, sunt săgetător şi ştiu să mint frumos când vreau.

La categoria iluştrii necunoscuţi:

• IT Morar, că-i de la Caţavencu;
• Costi Rogozanu, că scrie bine;
• Tolontan, că merită;
• Groparu, că-i de-al nostru;
• Daily Cotcodac, că-s nişte nebuni.

Citește în continuare

Bradul

Anul acesta am optat pentru ceva simbolic, un mic aranjament în formă de brad:

Bineînţeles, sub el au stat cadourile:

Citește în continuare

Colindătoarele

Aseară, când mă pregăteam să ies din casă, aud cum încep să sune interfoanele vecinilor, în ordinea numerelor apartamentelor. Clar, colindători. Ajung în faţa uşii de la ieşirea din bloc, încă nu-i lăsase nimeni să intre. Mă chinui un pic, că eram cu mâinile pline, dar până la urmă reuşesc să deschid uşa şi dau cu ochii de două fătuce, în ziua de azi e greu să le mai aproximezi vârsta dar aş zice că aveau 14 ani cel puţin. Le las să intre, ele chicotesc iar una îi trage o palmă după cap celeilalte şi zice: "na, tu, Moş Crăciun!".

Pe moment sunt surprins dar apoi încep să mi se învărtă rotiţele: geamul uşii e din sticlă mată, se văd formele prin el dar nu foarte clar; aveam pungi de cadouri în mână iar eu eram îmbrăcat cu paltonul, fularul era legat sub bărbie iar capetele lui stăteau în aer, umbra lui ar fi putut aduce cu o barbă, deci probabil per ansamblu eram un Moş Crăciun destul de credibil. Ho! Ho! Ho!

Citește în continuare

Crăciun fericit!

Nu ştiu de ce vă aşteptaţi să primiţi ceva. Precis aţi făcut ceva rău, altfel n-apărea criza asta şi nu vă apucaţi acum să vă uitaţi urât către consoarte pe principiul că ştiu ele cu ce-au greşit, situaţia asta e aşa albastră încât trebuie să fie meşteşug bărbătesc. Eu vă doresc doar sănătate, în porţie dublă. Lăsaţi viruşii să vină la mine.

Citește în continuare

Retrospectiva 2009

Am văzut o retrospectivă dichisită pe blogul lui Tudor şi mi s-a părut interesantă ideea, aşa că hop şi eu, cu ce-mi aduc aminte din 2009, dar fără prea multe linkuri că mi-e lene şi voi sunteţi cititori fideli, plus că aveţi indexul lunar în stânga jos. Ca să nu-mi obosesc prea mult mintea, că-i în concediu, o să fie mai multe episoade, probabil acestea:

• amuzament şi distracţie urbană
• sănătate şi familie
• escapade turistice şi călătorii în interes de serviciu
• site-uri preferate aka viaţa satelor pentru amatorii de farmville
• munca în vremea crizei
• câteva cuvinte despre prieteni bloggeri, dar să nu vă aşteptaţi să fie doar de bine, ce dacă-i luna cadourilor?
• cireaşa de pe tort: stupid turcu.

PS. Aseară s-au împlinit 10 luni de când am mutat blogul pe platforma blogspot. Pare o eternitate, ce tânăr, pur şi verde eram în februarie...

Citește în continuare

Încă o legendă urbană spulberată

Whisky-ul nu te fereşte de răceală, aşa cum zice Teo. La cat am băut de ziua mea ar fi trebuit să fiu imun tot anul, să ţină măcar cam cât un vaccin din ăla românesc. Nix, nada, zilch, zero, niente. O fi fost expirat.

Citește în continuare

39.3

Febra mea de azi dimineaţă. Noaptea trecută aveam o magazie unde depozitam tablourile lui Van Gogh şi Gaugain - citesc viaţa lui Van Gogh şi de acolo mi se trage - iar azi noapte combinam trei simboluri în mod repetat, ceva între o demonstraţie matematică şi cubul lui Rubik. Absurde ambele vise febrile şi cumva frustrante.

Citește în continuare

Şi ce copil frumos erai

Titlul e citat din bunică-mea. Nu prea vreau să trag concluziile, măcar sper că-s mai deştept acum...

În poză sunt verii mei şi copiii din cartier. Totdeauna am avut o gaşcă mare şi cu majoritatea am păstrat legătura, chiar dacă sunt răspândiţi prin toată lumea. Noroc cu Facebook.

Citește în continuare

Din copilărie

Am scanat nişte poze pentru o prietenă. Mă recunoaşteţi?

Citește în continuare

Poza de la miezul nopţii

Continui seria tablourilor care mi-au plăcut la Dresda cu Peter Paul Rubens "An Old Woman with a Chafing-Dish". N-am găsit prea multe informaţii despre el dar faţa bătrânei este o capodoperă.

Citește în continuare

Brokerul, cel mai bun prieten la omului

Confirm. Nu se laudă degeaba Băgă. RCA-ul la Omniasig, cu preţul din decembrie m-ar fi costat 888 lei pentru o maşină cu motor mai mic de 2000 cmc. Cu ceva discount pentru că am avut şi anul trecut RCA la ei ieşeam pe la 7xx lei. Şmecherul de Băgă a văzut că Generali are preţurile neactualizate din august aşa că mi-am făcut la ei asigurare cu 440 lei, cu începere din 30.12. E bine să ai un broker pe lângă casă, nu?

http://www.bagatorideseama.com/2009/12/baga-ajuta-si-baga-si-in-traista.html

Citește în continuare

Foca

A durat 32 de ani dar am cedat. M-a determinat căldura din casă. M-am săturat să am tot timpul buzele uscate şi crăpate aşa că mi-am luat un strugurel, aka "grăsime de focă" (că am văzut eu odată un documentar pe Discovery şi atât am înţeles din el). Până la crema de faţă nu mai e decât un pas. I'm getting soft...

PS. Nu e din ăla cu arome

Citește în continuare

Tinerii noştri de prin cluburi fură...

Acum un an prietenul B a avut plăcerea să plece acasă din Liquid în cămaşă, în mijlocul lui decembrie şi nu, nu era beat criţă. Eram toată trupa acolo, el împreună cu alţii au plecat primii, vroiau să meargă la El Gringo la o cină târzie sau mic dejun matinal, spuneţi-i cum vreţi. După vreo oră plecăm şi noi şi pe cine văd scotocind prin garderobă disperat? Pe B, care nu-şi găsea paltonul şi fularul Hugo Boss. Lui nu-i era de paltonul de 500 ron ci de fularul ăla, repet, Hugo Boss, de 50 de euro. Trebuie să fac o paranteză pentru povestea fularului, cum ziceam, Hugo Boss:

Cu o iarnă înainte, mergând des în delegaţii şi schimbând avionul în Munchen, am avut ocazia să mă plimb de plictiseală prin zona de shopping a aeroportului, unde era şi un magazin Hugo Boss. Mi-a plăcut mie un fular, l-am luat, l-am purtat ceva vreme, i-a plăcut şi lui B, şi-a organizat şi el o delegaţie de la firmă cu escală, logic, la Munchen, mă sună de acolo să-l îndrum spre magazin, îşi cumpără şi el un fular (mie-mi stătea inima că poate îşi ia exact la fel şi arătăm ca ăia de la casa de copii), îl poartă cu mândrie cât apucă până la tragica zi de decembrie când a plecat acasă în cămaşă.

Revenind la momentul L de la Liquid: a mai trecut pe acolo şi în zilele următoare, poate, poate apare cineva şi returnează paltonul şi fularul (Hugo Boss) luate din greşeală. N-a fost cazul, aşa că a urmat faza jeluirilor, că fular din ăla nu se mai face, că s-a schimbat colecţia, că a căutat prin tot Parisul după ceva asemănător. Eu m-am învăţat minte şi am început să nu mai ies prin cluburi cu hainele bune, nu de frica lui B ci pentru că oricând îmi poate veni şi mie rândul, plus că mirosul de fum nu iese aşa uşor din hainele groase.

Revenind în prezent, aseară stăteam noi în Oldies, înghesuială ca niciodată, probabil datorită multiplelor continuări de Christmas party-uri, când la un moment dat B zice: mă, fularul de la gâtul tipului ăla seamănă mult cu ăla care mi s-a furat la Liquid, Hugo Boss-ul, mă. Se mai holbează el la ponei (că era un puşti micuţ), se mai face că dansează prin jurul lui (ceva în genul unei anaconda cu intenţii prietenoase) şi la un moment dat se bagă în vorbă cu el şi îl întreabă de unde are fularul. Na, pentru cine nu-l ştie pe B, trebuie să vă spun că el e mai bine făcut de felul lui, cam la 100 de kile aşa (hai 99 că se oftică când citeşte), deci e relativ impozant şi nu prea-ţi vine să minţi, mai ales dacă îi ajungi doar până la pectoralii lucraţi la sală. Încheiem oda şi trecem mai departe: copchilul recunoaşte că îl are din Liquid, că a fost tot ce-a mai găsit pe umeraş pentru că i-au dispărut şi lui hainele, aşa că l-a luat şi s-a dus acasă, dar că el nu i-a luat paltonul, i-ar fi venit până la glezne şi nici măcar nu l-a văzut. Îi dă fularul înapoi lui B iar acesta, galanton, îi dă 200 de lei să-şi cumpere altul. După vreo două minute îi pică fisa că are la el două fulare şi poate vrea poneiul celălalt fular şi-şi recuperează şi banii cu ocazia asta. Dar n-a fost să fie, micuţul vroia doar Hugo Boss.

De fericire, ne-am îmbătat.

Citește în continuare

Christmas party

Aseară a avut loc Christmas party-ul fimei noastre. Pentru că Max s-a închis (RIP) ne-am dus la Hilton, la Cămara Boierului. Mi s-a părut foarte amuzantă combinaţia de ţuică, mici, decor tradiţional, muzică populară şi ... trabuc. Pentru că noi mai nou avem o tradiţie, fumăm ţigări de foi cu această ocazie, nu chiar cu mic şi mare, dar am corupt cam jumătate din firmă, inclusiv nefumători ca mine. Senzaţia din gură de azi dimineaţă, după "cocktailul" descris mai sus? Priceless...

Citește în continuare

Măturătorii

Vine sus în birou unul din măturătorii Primăriei, care a pus de un spin-off şi în loc să-şi facă treaba pe bulevard vine pe la firmele de pe străzile lăturalnice şi contra unei sume relativ modice se oferă să cureţe trotuarul de zăpadă şi să dea cu sare. L-am lăsat să-şi facă treaba, mai mult amuzat de retorica lui decât din necesitate, pentru că ieri ne-am curăţat singuri trotuarul iar azi aveam deja o pârtie făcută. Omul chiar are talent la vânzări, s-ar putea reprofila, are un torent verbal demn de o slujbă mai bună. După ce a terminat de curăţat a venit după bani şi i-am zis că nu am văzut sarea încă, la care a replicat că nu face treabă de mântuial că mai are nevoie de mine, vrea să vină şi săptămâna viitoare, la colindat, că precis o să-i dăm atunci 50 de lei. M-a bufnit râsul, i-am zis să poftească, eu oricum o să fiu în concediu. În drum spre ieşire s-a oprit şi la chiriaşii de la parter să-i tapeze şi pe ei de ceva bani, dar acolo nu i-a mers cu "pluguşorul".

PS. Seful zice să-l întrebăm dacă nu vrea să ne vândă softul.

Citește în continuare

Concert Eric Clapton

Poate aţi auzit că pe 11 iunie 2010 Eric Clapton va concerta la Bucureşti. De astăzi s-au pus biletele în vânzare pe eventim.ro, aşa că puteţi cumpăra dacă vă interesează!

Citește în continuare

Karma

Când vorbăreaţa de Alinuţa încearcă să împărtăşească prea multe, prea repede şi depăşeşte limita mea de procesare îi spun să tacă pentru că-mi strică karma. Când eu vorbesc prea mult îmi dă peste bot cu aceeaşi replică: "taci că-mi strici karma" la care eu îi replic că ea n-are karmă, karma apare doar după 22 de ani. Na, acum că a făcut 22 de ani, ce credeţi că a vrut de ziua ei ... karmă! I-am explicat că ea a fost bolnăvioara şi nu i s-a dezvoltat karma, că-i apare doar la 25 de ani, dar n-a mai ţinut : "nu şi nu, ai zis 22, acum am karmă". Aseară am găsit soluţia, iar vorbea şi eu eram obosit: a căpătat larmă.

Citește în continuare

Postere cu MJ moka

La posterland.ro avem două bucăţi din posterul "Bad" cu Michael Jackson uşor deteriorate aşa că le dăm gratis aici pe blog primilor doi oameni care scriu un comentariu la acest post şi îşi exprimă dorinţa de a intra în posesia lor. Probabil va trebui să veniţi după ele. Detalii despre poster mai jos:

http://www.posterland.ro/index.php?page=shop.product_details&flypage=shop.flypage&product_id=8020&category_id=86&manufacturer_id=0&option=com_virtuemart&Itemid=1

Citește în continuare

School Answering Machine

Am primit pe mail un mp3 cu textul de mai jos. Din păcate n-am găsit pe net decât transcrierea:

This is the message that the Pacific Palisades High School (California) staff voted unanimously to record on their school telephone answering machine. This is the actual answering machine message for the school. This came about because they implemented a policy requiring students and parents to be responsible for their children's absences and missing homework. The school and teachers are being sued by parents who want their children's failing grades changed to passing grades - even though those children were absent 15-30 times during the semester and did not complete enough schoolwork to pass their classes.

The outgoing message:

Hello! You have reached the automated answering service of your school. In order to assist you in connecting to the right staff member, please listen to all the options before making a selection:

• To lie about why your child is absent - Press 1
• To make excuses for why your child did not do his work - Press 2
• To complain about what we do - Press 3
• To swear at staff members - Press 4
• To ask why you didn't get information that was already enclosed in your newsletter and several flyers mailed to you - Press 5
• If you want us to raise your child - Pres s 6
• If you want to reach out and touch, slap or hit someone - Press 7
• To request another teacher, for the third time this year - Press 8
• To complain about bus transportation - Press 9
• To complain about school lunches - Press 0
• If you realize this is the real world and your child must be accountable and responsible for his/her own behavior, class work, homework and that it's not the teachers' fault for your child's lack of effort: Hang up and have a nice day!

If you want to listen in another language, move to a country that speaks it.

Citește în continuare

Poza de la miezul nopţii

În săptămânile următoare o să vă prezint tablourile din Galeriile de pictură din Dresda care mi-au plăcut mie. Spre surpriza mea, sunt extrem de multe picturi bune şi cunoscute acolo. Începem cu Madonna Sixtină a lui Rafael. Primul lucru pe care-l remarci este mărimea tabloului: 2,6 x 2 metri. Apoi te întrebi de ce atâta agitaţie în jurul lui, nu pare o capodoperă, pare chiar anost. După care remarci heruvimii drăgălaşi din partea de jos, pe care i-ai văzut în atâtea reproduceri. Iar la final citeşti pe wikipedia explicaţiile şi mai întelegi şi tu ceva din artă.

Citește în continuare

Unii se uită la prea multe filme

Pe PCMag nu găseşti doar ştiri din IT ci câteodată şi nişte informaţii conexe care-ţi arată că iarna nu-i ca vara şi că nici tot ce imaginează scenariştii de la Hollywood nu ţine în viaţa reală. Pe scurt, e vorba de Pavel Valkovich, un american care făcea parte dintr-o organizaţie ce fura informaţii bancare şi transfera banii din conturile victimelor în buzunarul propriu. În momentul când a fost prins tocmai încerca să transfere 440.000 de dolari din contul unei victime şi să fugă sărind de pe acoperişul clădirii în care se afla pe cel învecinat. Nu-i ca-n filme, l-au arestat. După un an de arest preventiv, în timpul detenţiei, a solicitat unui alt coleg de "facultate" să omoare prin împuşcare un martor cheie al procesului său. Nu-i ca-n filme, autorităţile au aflat şi de treaba asta, i-au mai pus o acuzaţie în cârcă şi l-au mutat în altă închisoare. Aici omul şi-a continuat stupida odisee şi a încercat să corupă alt deţinut pentru a omorî atât martorul iniţial cât şi pe primul prezumtiv asasin, de data asta prin decapitare. Logic, l-au prins din nou, iar acum aşteaptă o condamnare de maxim 30 de ani pentru fraude bancare şi încă 20 pentru tentativă de omor.

Citește în continuare

Fiat 500 forever

Am găsit şi ceva pozitiv la Fiat 500! Are port USB în care poţi băga un stick de memorie cu mp3-uri şi le redă prin sistemul audio al maşinii. Cred că ăsta-i viitorul şi sper să văd funcţia asta la cât mai multe maşini în viitor. Trebuie să mai zic că s-a descurcat onorabil pe ploaie, am mers noaptea pe autostradă cu 130 km/h şi nu m-am simţit în nesiguranţă. Ca maşină mică e aproape perfectă, dar are câteva minusuri de-a dreptul hilare:

• portbagajul e aşa minuscul încât pentru a băga trei genţi de laptop (din care două mai voluminoase) în el a trebuit să rabatăm jumătate din bancheta din spate.
• are sistem de navigaţie înclus şi comandă vocală care merge foarte bine (nu e dezacord, mă refer la comandă). Singura problemă e că nu poţi să alegi o destinaţie decât dacă maşina stă pe loc! De-a dreptul stupid ţinând cont că de aia s-au inventat comenzile vocale şi hands-free-ul, ca să poţi fi atent la drum în timpul condusului, nu al staţionării.

Citește în continuare

Mişcare prin terminal

Azi dimineaţă am ajuns în aeroportul din Viena mai devreme, ca să pot să fac nişte mici cumpărături de Crăciun din duty-free. Duc maşina închiriată înapoi, fac check-in-ul, casc gura prin magazine, cumpăr ce aveam pe listă, la controlul paşapoartelor ditamai coada (acesta în Viena e doar la zona cu plecări în afara spaţiului Schengen, după duty-free) - nu mă stresez pt că mai am timp berechet. Mă mai uit prin magazine, poate totuşi găsesc ceva şi pentru bunică-mea, ajung la un magazin de delicatese, îi cumpăr nişte ceaiuri (infuzii) şi când scot pentru a nu-ştiu-câta-oară portmoneul ca să plătesc, ce văd în el? Talonul de la maşina închiriată! Berbecul ăla de la retururi uitase să mi-l ceară, iar berbecul de mine uitase să-l predea. O tai spre biroul de informaţii, fata de acolo avea doar un număr de telefon mobil al firmei de închiriere, lucru stupid pentru că se află în aceeaşi clădire, ezită să sune de pe fix, nu mai stau să o ascult, o întreb cum pot să ies din zona securizată, cobor un etaj în fugă, tot în fugă trec prin sala bagajelor, cu plasele şi laptopul după mine, sprintez pe culoare spre zona de închriat maşini (Doamne mulţam că nu-i ca la München la 10 minute de mers pe jos), îi arunc pe ghişeu la femeia de acolo talonul, bâgui două cuvinte gâfâite şi o tai mai departe, urc scările în fugă, mai bag o tură de atletism combinată cu slalom uriaş prin hala de plecări şi zona securizată, ajung la controlul paşapoartelor şi descopăr că...s-a golit coada, nu mai sunt 30 de oameni pe fiecare rând ca înainte ci doar 2 (mulţam Doamne x2). Ajung la timp la poarta de îmbarcare şi mă duc direct la baie să-mi şterg transpiraţia de pe frunte, fugisem în palton. Apoi iau loc şi mai citesc încă vreo 15-20 de minute. Dar puteam să risc?

Citește în continuare

Un înger de lumină

Una din vilele din Piestany are pe balcon un înger de vreo 2 metri, cu multe beculeţe albe ce luminează foarte frumos noaptea. Poza cu telefonul mobil nu-i face dreptate, dar măcar vă faceţi o părere. Nu ştiu cât costă, dar îşi merită banii.

Citește în continuare

Industrial

Azi dimineaţă am trăit sentimentul ăla din dimineţile cu teze din timpul şcolii. Nu vreauu la lucruuu/şcoală! Şi n-am fost singurul, micul dejun a fost un priveghi cu cafea. După 2 zile muncite de la 8 la 20 şi cu stres, îţi vine greu să mai ai bună dispoziţie. Ce-am învăţat:

• că poţi face bătături şi plimbându-te prin hală, mai ales dacă te despart de ea 3 etaje;
• că într-o fabrică de textile n-are rost să mergi în haine bune şi în nici un caz închise la culoare. După două ture prin hală, pulovărul meu negru arăta ca şi când am jumulit toate găinile din Slovacia;
• că lumea e plină de proşti, dar nu vreau să detaliez;
• că dacă nu-ţi place ce trebuie să faci îţi vin cele mai ciudate idei: azi dimineaţă era un X6 cu roţile în sus iar noi speram să fie implicat în accident şi partenerul de discuţii din partea gazdelor - wishful thinking, eh?

Cumpăraţi chestii de la posterland ca să mă înveseliţi! :))

Citește în continuare

De prin Slovacia

Sunt prins într-un ritm infernal de muncă, de la 8 la 20, aşa că nu prea apuc să scriu şi nici nu prea am multe lucruri interesante de spus. Însă mi-am stors un pic creierul şi mi-am adus aminte că:

• în avion erau nişte gâsculiţe care nu ştiau nici să-şi citească numărul locului de pe bilet (deşi era încercuit cu pixul), nici etichetele cu numerele scaunelor afişate pe compartimentele pentru bagaje. Ba una se mira: ce? e cu loc? Vai de mama lor. N-au aplaudat.
• Camionagii maramureşeni lângă care am "trăit" primele exit poll-uri duminică seara şi-au împărţit ecranul laptopului în două: pe jumătate un film erotic, pe cealaltă jumătate messengerul cu familia, îi striga nevasta ce vedea pe Realitatea - că a ieşit Geoană. L-am liniştit, la fel ca pe Teo. Sunt singurul care vede un pattern aici? :))
• Iar am închiriat un Fiat 500. Nu vreţi să ştiţi cum am încăput trei hăndrălăi în el, fiecare cu valiză laptop. Chiar nu vreţi să ştiţi. Mai ales pasagerul din spate, lângă care era un turn de bagaje, care la un moment dat au început să se încline ameninţător spre el. I-am salvat viaţa, l-am trezit din somn.
• Despre Fiat pot să vă declar că e drăguţ. Drept husă la iPod e chiar mişto. E făcut pentru fetiţe care nu se grăbesc, n-ai cum să te grăbeşti cu maşina asta, te enervezi degeaba. M-am distrat, mai ales când l-am condus prima dată şi am încercat să-mi întind picioarele. Stângul s-a oprit în apărătoarea de la roată iar dreptul sub pedale, moment în care m-am panicat, că eram în trafic. E Ferrari red, are port USB, bord din plastic roşu, opreşte motorul la semafor şi servodirecţie cu 2 moduri. Ba mai porneşte automat şi ştergătorul de pe lunetă dacă dai cu spatele. Sexy. Să vă luaţi voi.
• Aseară am mâncat melci la singurul restaurant mai acătări din Piestany: Le Griffon. Bun şi relativ ieftin. Melcii au fost muiaţi în brânză topită şi au avut gust doar de la usturoi. Delicios oricum. În 12 ore am trecut de la delicatese la tărănisme iar azi la amiază am mâncat cârnaţ tip sângeretă (blutwurst). Pentru că alternativa din meniul zilei era sniţelul, care se terminase deja. Oricum ieftin la ţară în Slovacia: un pahar de suc, o ciorbă gulaş, felul 2 şi o prăjitură: 2.80 euro. Nu-i spuneţi la bunică-mea că am mâncat cârnaţ că îmi dă două peste gură şi mă dezmoşteneşte. Acasă n-aş mânca aşa ceva, dar îmi place să testez specificul local...

Sunt prea obosit să mai corectez, aşa că scuzaţi eventualele agramatisme şi almanahe. De succesuri nu glumim, că a ieşit cine trebuie.

Citește în continuare

2012 - idioţenie epică

Filmul, ca şi isteria urbană pe care se bazează, e cam naşpa. Alinuţa zice că "n-a fost aşa rău". N-a fost extrem de rău, dar a fost lung (3h) şi a avut nişte scene trase de păr de-ţi venea să baţi scenaristul şi regizorul. În rest, dacă aţi văzut filmele cu catastrofe în ultimii 10 ani, n-o să fiţi surprinşi nici de ăsta. CGI la greu.

O recomandare: Law abiding citizen!

Citește în continuare

Poza de la miezul nopţii

Logic, azi Aly:

Citește în continuare

Camionagii români votează cu Băsescu

Cum stau eu la o bere în lobby-ul hotelului de lângă Viena unde sunt cazat, vine un tip la mine şi într-o germană la fel de bună ca a mea (adică proastă) mă întreabă dacă wireless-ul e gratis. Este. Îi arăt care-i  username-ul şi parola pe un triunghi de carton care există pe fiecare masă, mulţumeşte şi pleacă. Apoi revine la masa din spate însoţit de încă trei bărbaţi şi le povesteşte în româneşte cum se intră pe net, cu accentul ăla fain de Maramureş. Mă bag în seamă cu ei în româneşte. Îi interesează rezultatele la alegeri. Le zic că-n ultimele sondaje Geoană are 1-2 procente în faţă şi sunt dezamăgiţi. Unul chiar zice că nu mai pleacă mâine în curse. Îi îmbărbătez, orăşenii se duc mai mult după-amiază la vot, nu trebuie să renunţe la  Românica deja. Chiar aşa, cui i-ar plăcea să trăiască în Viena? Unul îmi spune că ar vota, dar n-are unde. Îl invit să meargă în Viena. Cu camionul? zice el. Da, corect, ar putea fi o problemă. N-am de gând să-i duc cu Fiat-ul 500 pe care l-am închiriat. Mă întreabă dacă şi eu sunt în transporturi. Nu, IT. Nu, nu vând calculatoare la mâna a doua. N-aui făcut nici un gheşeft. Pleacă la camioane după laptopuri. Dacă se întorc vă mai anunţ.

Citește în continuare

Am fugit din ţară

Am un feeling că alegerile astea nu se vor termina bine pentru mine aşa că am tăiat-o până nu ni se închid graniţele. Momentan vă scriu din Viena şi n-o să fac mulţi purici pe aici, mă duc în Slovacia, că-i de-a noastră, estică şi la fel de coruptă. Apoi mai văd eu. Dacă iese cine trebuie mă întorc, dacă nu ...la fel. Pentru că sunt în delegaţie :)

PS: În campania asta a căzut un mit personal: Mircea Dinescu. Singurele cărţi de poezie pe care le-am cumpărat sunt ale lui şi ale lui Bacovia. Celălalt n-are cum să mă mai dezamăgească pentru că e mort. Ultimul cui în sicriul lui Dinescu: http://pah.happyfish.ro/2009/12/06/dinescu-mare-poet-invizibil-caracter/. Primul a fost când l-am văzut cu Geoană. Sictir!

Citește în continuare

În spatele cortinei

Ovidiu Maţiu are un nou slideshow multimedia:
http://www.matiu.ro/index.php?id=23

Citește în continuare

La mulţi ani Brunette!

Astăzi Babette, ăăă, Brunette, împlineşte o vârstă pară, formată din două cifre identice. La mulţi ani!

Şi e şi Niculae! Adică Nicoleta :)

Citește în continuare

E-on, băieţii deştepţi

Primesc factura la energia electrică gaz azi. În plic mai era un contract şi o scrisoare de la "băieţii deştepti". Cică trebuie să refacem contractul cu ei, în baza nu-ştiu-cărei legi. Mai scria acolo că dacă nu se semnează acest contract nu mai există temei pentru continuarea colaborării. Adică semnează bă că-ţi tai curentul gazul! Când mă uit mai bine pe foi, data de început a noului contract, gata tipărită: 01.10.2009. Adică de două luni suntem în "ilegalitate" din cauza lor şi tot ei fac gât. Sictireanu.

Citește în continuare

Haios

Am găsit şi Caţavencu portocaliu. Fragment mortal:
"Duminică, 6 decembrie 2009, ora 21: televiziunile anunţă la exit poll victoria lui Traian Băsescu cu 60%.
La 21.01, Mircea Geoană o dă afară din casă pe soacra sa.
La 21.01, Klaus Johannis se apucă de băut şi se înscrie în Partida Romilor. Pregătirile pentru sărbătoarea 'Sibiu - capitala comunismului european' se opresc brusc.
Adrian Năstase împuşcă 1.000 de mistreţi pe care îi ţinea într-un acvariu cu peşti gupi.
Dinu Patriciu cumpără o casetă în care TB calcă o râmă neajutorată."

Varianta completă: http://catavencu.ro/saptamana_romanilor_geoana_ziua_cea_mai_linga-11511.html

Citește în continuare

Poze de la ziua mea

Am tot vrut să pun nişte poze funny de la ziua mea, dar ori o să mă linşeze alţii, ori mă linşez singur. Aşa că asta e tot ce pot să vă arăt.

PS. drink responsibly

Citește în continuare

Teaser: la ora 14 poze de la ziua mea

să le aşteptaţi cu interes...

Citește în continuare

Deep Dive

Mai dă-o dracu de politică. Let's chill...Deep Dive Corp au un nou album, făinuţ, More Bass.

Citește în continuare

Fragmente de discuţie. Updating...

Postez pe măsură ce se dezbate, un fel de Twitter:

Geoană: "sunt un om care ştiu să-i unesc pe români"

Geoană speră că Băsescu nu-l atacă la persoană. Cred că-i e frică să nu-l facă de cacao. De aia o fi amânat discuţia atât. Nu da Traiane că Mirciulică a fost şi bolnav când era mic!

Băsescu e aerodinamic, i-a ajuns chelia până la ceafă.

Geoană e omul viitorului. Săracu. El e omul viitorului de 20 de ani, de când îi pupa în fund alternativ şi pe Iliescu şi pe Emil Constantinescu.

Mazăre, îmbrăcat ca un papagal, deci nimic nou. Am văzut că a dat interviuri, deci azi e coerent.

Băsescu-i dă ca Bute lui Andrade, Geoană fierbe după drept la replică. Nu ştiu de ce i-au mai chinuit cu formatul ăsta, trebuia să-i lase să-şi dea la ficat la liber.

L-am văzut şi pe Boureanu în sală. Mare fineţe de tânără speranţă şi ăsta. Speranţă în ale hoţiei, bineînţeles. Da, e de la PDL, ştiu. :))
Îl tot scoate Mirciulică pe Klaus în faţă. Părerea mea e că Johannis o să o ia în barbă după alianţa asta, nu-l văd prim-ministru patru ani. Ori îl mazilesc ăştia, ori pleacă singur. Încă ceva: la Sibiu a fost votat majoritar, dar tot sibienii au votat majoritar şi cu Băse şi cu dreapta.
N-aveţi impresia că atunci când îi dă Băsescu replica lui Geoană se face linişte şi toţi aşteaptă lovitura? Doar G, când se prinde unde bate, începe să se agite şi încearcă să comenteze peste.
Îi calcă băieţii formatul în picioare lui Turcescu. Oare-i pune la final să conjuge verbul "a fi"?
Ceva nou: Băsescu se închină de prostiile lui Geoană. Discuţie savuroasă despre Rusia. Geoană e ca un elev fără lecţia învătaţă  în faţa profesorului. Dinescu-şi pune mâinile în cap.
O perioadă fără sânge, m-am plictisit. Văd că a intrat o oaie pe autostrada Transilvania.
Geoană: "dacă eşti o firmă care trebuie să recuperezi...". Ăsta sigur n-a fost coleg de meditaţii la lb română cu Vanghelie?
G recită din program, B râde ironic.
G o enervează şi pe Macovei. Lucru mare. Femeia aia chiar e o doamnă. (A zis că suntem cea mai coruptă ţară de când e B preşedinte.)
O analiză de jurnalist:
http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/finala-live-text-18887.html
Knockout la faza cu întâlnirea cu Vântu! M-am cam săturat. Geoană a punctat de două ori şi cam atât.
Cred că publicitatea din pauza asta a fost mai scumpă ca la orice eveniment de anul acesta, poate cu excepţia unui meci important de fotbal.
M-am plictisit. Trebuia să-i lase să discute mai liber. N-are nici un farmec o dezbatere în lesă. Închid legătura. Mergeţi să votaţi duminică!

Citește în continuare

Catavencu. Doar roşu

Ieri Caţavencu a scos două numere, unul cu Geoană şi altul cu Băsescu. Eu am căutat în două locuri în Ştrand şi n-am găsit decât cel cu Geoană, pline standurile de roşu. Vroiam să le iau pe amandouă. Mai caut. O fi vreun semn?

Citește în continuare

Urări de ziua mea

Cele mai amuzante, pe langă cele deja pomenite ieri:

- un prieten de pe forumul csufans: "Daca-mi demonstrezi ca te-ai mai maturizat iti urez la multi ani". Never!

- mătuşă-mea prin sms: "Să trăieşti sănătos şi fericit (restul sunt nimicuri)" - O fi crezând că-s stresat că nu mă însor? Ba mă însor, când ia CSU Sibiu campionatul la baschet.

- Adela, mai explicită, tot prin sms: "îţi pui pirostiile anul ăsta?". Vezi mai sus Adelo.

- cel mai haios văr al meu: "se spune că bărbaţii devin mai frumoşi cu vârsta. La tine mă-ndoiesc.". Are noroc că-i simpatic şi locuieşte în Germania.

Citește în continuare

SUC cu Costel@Kapital

Aseară a fost rândul lui Costel, tot de la "viitoarea fostă trupă Deko", să urce pe scenă pentru o nouă reprezentaţie de Stand-up Comedy în Club Kapital. La început locul a fost foarte gol, dar până la ora 10 s-a umplut destul de bine iar show-ul a fost mai amuzant decât cel al lui Vio. De fapt mult mai amuzant, la unele glume am râs cu lacrimi. Se pare că a fost a doua oară când a venit Costel în acest turneu la Sibiu, cu alte poante iar omul chiar e un super moldovean haios. În filmuleţul postat data trecută, unul din băieţii de la Deko zicea că la Sibiu a avut parte doar de snobi culturali nu şi de papagalii vopsiţi blond, dar de data aceasta dorinţa le-a fost îndeplinită: era un grup de papagaliţe blonde care au povestit tot show-ul, au râs tot când n-a trebuit şi probabil făceau glumele lor cu dulăpiorii care le accesorizau. Ne-au exasperat pe toţi.

Cred că s-au terminat serile de comedie anul acesta, nu ştiu dacă am înţeles bine dar s-ar putea să se reia din ianuarie. Vom vedea.

Citește în continuare

Da, e ziua mea

Pentru că Alinuţa şi Teo au trâmbiţat evenimentul cu noaptea-n cap... :))
Iniţial vroiam să nu pomenesc de ziua mea, dar dacă tot am fost demascat, atât vreau să zic:

• mulţumiri şi pupici pentru Aly;
• lui Teo, care mi-a comunicat şi telefonic că "creşte inima în mine să văz că şi turcu îmbătrâneşte": bey, turcu nu îmbătrâneşte, turcu devine mai sofisticat!

Citește în continuare

Ofertă de sărbători

Dacă vă interesează, un prieten de-al meu îşi închiriază localul de sărbători.
Pentru detalii sunaţi cu încredere la numărul din imagine.

Citește în continuare

Dacă e seară, e Parisul

Îmi povestea cineva cum a avut ocazia să vadă Parisul acum mulţi ani, când era încă în facultate, la invitaţia unui prieten de familie. Fiind îndrăgostit lulea de prima lui iubită adevărată, rămasă la Bucureşti, aşadar ros de gelozie, o suna în fiecare seară înainte de culcare. Cam câte o oră, trei săptămâni la rând. Gazdei sale i-a venit factura telefonică după ce s-a întors junele-prim acasă, dar ce mai contează încă o convorbire internaţională cu mama îndrăgostitului când ai deja de plată echivalentul a 500 de dolari. Până la urmă totul s-a rezolvat amiabil, oamenii au trimis banii, care erau mulţi pentru Franţa dar vă daţi seama ce plângea un portofel românesc după ei.

Citește în continuare

Poze de la Cargo

Am primit de la Călin Găvozdea nişte poze de la concertul Cargo şi cu permisiunea lui o să vă prezint câteva:

Citește în continuare

Poza de la miezul nopţii

Astăzi nişte poze cu fabrica VW din Dresda, o construcţie modernă şi transparentă, unde se ansamblează limuzinele Phaeton. Din păcate pozele sunt făcute din tour-bus, aşadar cam neclare:

Citește în continuare

Mai comentăm, ne mai dăm şi noi importanţi...

M-am distrat citind ce le-a trecut unora prin cap să comenteze pe forumul celor pasionaţi de fotografia aeriană referitor la petiţia mea:

http://romanian-spotters.forumer.ro/stiri-din-aviatie-f4/se-strang-semnaturi-pentru-interzicerea-aplauzelor-in-avioane-t2803.htm

Trist e că nu şi-au dat seama de nuanţele umoristico-absurde ale petiţiei nici după ce a pus cineva link către postul în care explicam ce şi cum. Aerieni, domle, aerieni :)

Highlight-uri priceless:

• "Pun pariu ca initiatorul acestei idiotenii e pilot la Tarom."
• "Sa nu comparam un mecanic cfr,care are 2 clase mai mult decat trenul pe care il conduce cu un pilot..un e sa nimeresti gara..alta e sa nimeresti pista.."
• " Maine poimaine o sa fie o petitie prin care o sa se interzica vorbitul in avion, chemarea insotitorilor si folositul toaletei....... Imi pare rau sa o zic dar daca rateaza sunetele si cuvintele care ii vin de la aparatura de bord din cauza aplauzelor eu spun ca are ceva probleme cu palniile deoarece aplauzele a 150 de oameni nu produc atat de multi decibeli......."

Citește în continuare

Cargo@Oldies

Nu mai are lumea bani sau nu mai apreciază rockul. Cam astea sunt posibilele triste concluzii după concertul Cargo din Oldies de aseară. Gilu spera să vină 300 de oameni, a scos mesele dintr-o parte a barului, dar s-au strâns maxim 150 de persoane. Până şi prietenii mei au abandonat aproape toţi. Concertul a fost ok, nu-s eu fanul cel mai infocat Cargo, dar apreciez o muzică bună, de orice gen ar fi. Cântatul live îţi dă măsura unei trupe iar rockerii ăştia din Timişoara se pricep la ce fac, au câteva piese bune şi pot umple lejer 90 de minute de concert. Singurul minus: preferam ca "Dacă ploaia s-ar opri" să fie cântată cu public, nu de public. Highlight: "Ziua vrăjitoarelor" şi "Aproape de voi", bineînţeles.

Citește în continuare

Cred

Eu am o mare lehamite referitor la discuţiile politice. De-a lungul timpului am trecut prin toate fazele: entuziasm (96), vot de nevoie (2000), satisfacţie (2004), dezgust şi vot alb (la parlamentare 2008), abţinere (locale 2008), datorie civică (2009). Pâna la urmă, decat sa voteze babele pentru mine, tot mai bine găsesc unul care are măcar aparent ceva ce-mi place. O sa fiu dezamagit? Aproape sigur. Dar măcar o să-i pot bate obrazul că i-am acordat încrederea mea şi cândva, lucrul acesta o să conteze până şi într-o ţară ca România. O să ne civilizăm iar până atunci paşii mici trebuie făcuţi.

(comentariu extras dintr-o discuţie de pe csufans.sibiul.ro şi gata, revin la subiectele care m-au consacrat şi pentru care mă iubesc masele formate din 21 de urmăritori)

Update: bineinţeles, după tot rahatul ăsta cu Băsescu care cică loveşte un copil, o să votez CONTRA cu ambele mâini. E trist că Libertatea are titluri mai neutre ca Antena 3 şi Realitatea.

Citește în continuare

Ups, Timeline did it again! ERP of the Year 2009!

Fix acum un an vă anunţam că am câştigat titlul ERP of the Year la categoria "sistem pentru IMM-uri" şi eram pe cel mai bun loc la categoria "producţie în serie". Anul acesta am participat din nou şi am câştigat iarăşi premiul la categoria "producţie în serie". În Gemania, oferit de Center for Enterprise Research, Universitatea din Potsdam.

Postul de anul trecut:

http://www.calinturcu.net/2008/11/erp-system-of-year-2008.html

Mai multe informaţii în curând pe:

http://timeline-erp.de/

http://wi.uni-potsdam.de/projekte/cer/homepage/ceronline.nsf/

PS: anul trecut la categoria "producţie în serie" a fost o varză, un sistem a fost cel mai bine plasat şi altul a luat locul întâi. Ambele s-au premiat, dar nimeni n-a ştiut care-i cel mai bun. Anul acesta s-a renunţat la unul din premii şi e doar un loc întâi, câştigat de noi.

Citește în continuare

On the turning away

Am ascultat un kil de albume fresh în ultima lună. Pop-rock nou de la Bon Jovi şi Robbie Williams, live de la Scorpions, Paul McCartney şi The Killers, chillout cu Late Night Alumni şi Deep Dive Corp, best of cu Snow Patrol plus încă vreo câteva care erau prea "crap" ca să le mai menţionez. Nu m-a entuziasmat nimic. Apoi am dat peste un re-release Pink Floyd - "Shine on live" şi peste piesa asta, o melodie prea puţin popularizată dar care sună genial (aici dintr-o altă înregistrare, dar aproape la fel):

Citește în continuare

SUC cu Vio@Kapital

Marţi în mod normal e seara de baschet dar am luat o pauză pentru că-s accidentat uşor - oare de la postul anterior despre SUC mi se trage? Aşadar, având seara liberă, ne-am dus la "Stand-up in the city" în Kapital să-l vedem pe Vio de la "viitoarea fostă trupă Deko". Destul de puţină lume, probabil şi datorită faptului că era meciul Urziceniului la tv. Show-ul a fost ok, unele poante le ştiam, dar per ansamblu între amuzant şi foarte amuzant. Mi-a plăcut (oare de ce) poanta cu aplaudatul la aterizare: la low-cost aplaudă pasagerii dar la Tarom aplaudă piloţii după o aterizare reuşită. N-am să vă povestesc toate "porcăriile" scoase pe gură de Vio, dar dacă vă place genul puteţi merge marţi 1 decembrie la următorul show, cu Costel.

Un interviu cu ei la Neatza, vorbesc şi despre Sibiu (nu foarte măgulitor):

http://neatza.antena1.ro/invitati/Trupa-Deko-Vio-si-Teo_37.html

Citește în continuare

Ai două iubite

Am primit un banc excelent azi:

Olanda: Ai doua iubite.Te poti insura cu amandoua. Ele se pot casatori intre ele.
Moldova: Ai doua iubite. Di la tini si audi galseava aia in fiecari noapti mai omule?
Rusia: Ai doua iubite. Stalinskaya si Moskovskaya.
Pakistan: Ai doua iubite. Cea mai varstnica are 6 ani..
India: Ai doua iubite. Budha nu stie nimic..
Turcia: Ai doua iubite. Una iti face mancare, una iti spala rufele, una iti calca hainele si una le supravegheaza pe celelalte. Chiar vroiai sa te credem ca ai numai doua iubite?
China: Ai doua iubite. Din cateva miliarde de motive.
Bulgaria: Ai doua iubite. Pe una o cheama Sofia. Cand cealalta te intreaba "unde ai fost?" "- la Sofia!" si esti in deplina siguranta.
Germania: Ai doua iubite. Ambele blonde.
Mexic: Ai doua iubite. Vin hotii si fura jumatate. Iti mai da vecinul una. Imprumuti trei din barul de vis-a-vis. Vecinul isi ia partea inapoi. Cate ti-au mai ramas?
Anglia: Ai doua iubite. Absolut superbe. Iar ai baut prea mult..
SUA: Ai doua iubite. Una pe Facebook si una pe Myspace. Nu le-ai vazut niciodata.
Brazilia: Ai doua iubite. Rosaria Fiorella Andrea Luiza Esmeralda Carla Vitoria Alessandra del Campo si inca una.
Dubai: Ai doua iubite. Placate cu aur.
Cuba: Ai doua iubite. Nu esti deloc Fidel..
Suedia: Ai doua iubite. In IKEA chiar gasesti orice..
Spania: Ai doua iubite. Mai tarziu descoperi ca ele sunt de fapt surori. Putin mai  tarziu afli ca tu esti chiar fratele lor mort la nastere. Mai ai  un frate geaman desmostenit de catre soacra portarului, care  portar nu-si mai aduce aminte nimic din copilarie. Viata ta e o  telenovela.
Grecia: Ai doua iubite. Vecinul se cam da la una din ele. Dimineata te trezesti cu un cal mare de lemn in fata casei. Mai bine fugi!!!!

şi-ar trebui să-l completăm cu România, nu? aşadar...România: 
Ai două iubite. Ambele au cont pe hi5 şi visează să apară pe pitzipoanca.com
Ai două iubite. Una nu-ţi spală iar cealaltă nu-ţi calcă. N-au auzit de Budha.
Ai două iubite. Georgeta şi Paraschiva. Fac o colivă....
Ai două iubite. Una vrea să-ţi iei BMW iar cealaltă Mercedes. Ambele detestă Loganul.
Ai două iubite. Una emigrează în Canada iar cealaltă în Spania.
Ai două iubite. Te lasă ambele pentru acelaşi italian bătrân.
Ai două iubite. Locuieşti pe rând la ele, nu-ţi mai permiţi să plăteşti chiria garsonierei de la etajul 9 după ce ţi-ai luat X5.

Citește în continuare

Vinilin ecologic

Ce-i tot bullshit-ul ăsta cu pielea ecologică? Tot văd produse din "piele ecologică". E noua chichiţă de marketing, rebrandingul vinilinului? Şi dacă nu e piele ci un fel de plastic cum de e ecologică? Pentru că nu omoară marmotele în mod direct? Ci indirect pentru că nu e biodegradabilă? Vinilinul e mai cool ca muşamaua? Muşamaua e mai de calitate ca linoleumul?

Întreb şi eu...

Citește în continuare

Metalyt - acum live!

Ana-Maria, sora Alinei, prezintă o emisiune rock la Radio Lyt. Doar online, între 20 şi 22, marţi şi joi: http://radiolyt.com

Citește în continuare

The Perfect Tag

Aţi văzut vreodată un ceas cu un design perfect? My guilty pleasure: Tag Heuer for Mercedes SLR.
Ah, de-aş scoate odată bani din reclama pe blog...

Citește în continuare

Complete

Ştiţi replica aia celebră din filmul Jerry Maguire: "you complete me". 

În scenariu era de fapt: "you completely annoy me" dar au tăiat la montaj.

Citește în continuare

Cum să agasezi femeia de serviciu

Vineri am fost binedispus aşa că am "chinuit-o" un pic pe Lenuţa, femeia care ne face curăţenie la lucru.

În primul rând trebuie să vă explic că pentru a ajunge din biroul meu până în bucătărie există două circuite posibile: varianta 1 - prin camera A şi baie; varianta 2 - prin camera B şi hol. De obicei încerc să aleg varianta 1 pentru că în camera B se află şeful şi nu e frumos să-ţi deranjezi şeful de câte ori ai chef să mergi la bucătărie după un ceai.

Episodul I: încerc să ajung la ceai pe varianta 1, dar uşa de la baie e blocată. Fiind dimineaţa de vineri, m-am prins că femeia de serviciu e acolo şi se schimbă în hainele de lucru, aşa că am ales varianta 2. În timp ce-mi făceam ceaiul se deschide uşa de la baie şi apare un coleg vorbind la telefon, apoi apare şi Lenuţa. "A, domnu Călin, ce mai faceţi?" "Bine, fac, dar ce faceţi dumneavoastră cu colegul în baie?" Începe să râdă încurcată, noroc că are simţul umorului. Bineînţeles că eram doar obraznic, pentru că descuiase uşa după ce mă auzise pe mine încercând clanţa, aşadar nu era nimic spooky în toată situaţia.

Episodul 2: câteva ore mai târziu, iar îmi făcusem ceai, mă întorceam la birou pe varianta 1. Lenuţa era în baie,  muncea, plin de apă pe jos. Îmi zice: "acum vă las, dar să nu mai veniţi pe aici după aia", probabil ca să nu duc apa în toate camerele. Îi răspund, la fel de obraznic: "a, să nu vă mai deranjez pe dumneavoastră, să mă duc pe dincolo să-l deranjez pe şefu'. Bineee".

Cum ziceam, noroc că biata femeie are simţul umorului pentru că face curăţenie al naibii de bine şi mi-ar părea rău să-şi ia lumea-n cap din cauza mea. Altă dată vă povestesc cum a şters de praf placheta cu terminaţiile cablurilor de fibră optică (care nu e bine să fie îndoite pentru că trece lumina prin ele) şi m-am certat vreo săptămână cu cei de la RDS că nu merge bine netul....Sau v-am povestit deja?

Citește în continuare

Poza de la miezul nopţii

Alte poze de la Muzeul Industrial din Solingen:

Citește în continuare

Twilight 2 la Moldova

Acum că s-a lansat worldwide noul film din seria Twilight, deci implicit şi la Moldova, moldovencele fane au ocazia să exclame: sujie-mă, sujie-mă, batie-ţi juoc di trupu mieu.

Citește în continuare

Transformare arhitecturală

Se ia o clădire veche de 100 de ani, în ruină, se demolează un etaj plus tot ce există între pereţii exteriori şi se reconstruieşte. În Germania, lângă Dresda.

Mai multe poze: http://www.tlfi.de/UEber-uns.5.0.html

Un nou etaj în proiect (în partea de jos a paginii):  http://www.tlfi.de/Firmenphilosophie.49001.0.html#c620 

Citește în continuare

Google Chrome OS for Dummies

Nu insist pe detalii pentru că o să le citiţi azi în toată presa. În principiu dacă folosiţi calculatorul doar pentru internet, e pentru voi. Eventual pentru PC-ul secundar al casei, pentru că Chrome OS nu se poate instala ci trebuie cumpărat un calculator care să-l conţină preinstalat.

Plus ceva util: How to buy an HDTV

Citește în continuare

Donaţie musai

Aseară, tocmai ce ieşisem de sub duş că m-am tuns (chel) şi-mi sună cineva la interfon. De la biserică. Intră doi domni, mă întreabă: familie? Nu, singur. Atunci jumătate - 25 lei. Le dau banii, se apucă să scrie pe chitanţă: 10 lei taxă cult, 15 lei donaţie. Hopa! Deci aşa se fac donaţiile mai nou, de frica afuriseniei. N-am vrut să mă pun rău cu Doamne-Doamne şi n-am comentat (sper că El nu citeşte bloguri). Îmi stătea pe limbă să le zic: păi de ce n-aţi spus că e donaţie, că donam mai mult! Sper în continuare că El nu citeşte bloguri; iar dacă citeşte îi recomand Daily Cotcodac.

PS: Nu m-am tuns chiar chel, dar răbdare, vine de la natură, cu timpul.

Citește în continuare

O vană. Poate ultima

Nu ştiu voi, dar eu mi-aş da un sfert de rinichi pentru o vană din asta. Oare are şi bluetooth?
PS: îmi place unde luminează lampa. Pe carte!

Citește în continuare

Inglorious basterds

Super film! Şi eu sunt un Gică-Contra de felul meu. A fost aşa bun încât s-a uitat şi Alinuţa deşi e cu război, scalpări, măcel şi deci, logic, sânge. Finalul i s-a părut funny. Guess who has a dark side...

Una din cele mai tari scene, demnă de un videoclip, este cea cu Shosanna îmbrăcată în rochia roşie şi cu piesa lui Bowie în fundal. Dressed to kill. Din păcate nu o găsesc pe net, vă ofer doar muzica:

Citește în continuare

Nush

Nush e de departe cuvântul meu argotic preferat. Sună shod, dacă-mi permiteţi sh-ul plus că-l asociez şi cu o ridicare din umeri. De fapt, le-aş propune celor de la Yahoo să înglobeze în Messengerul în limba română (că acum la v10 se poate alege limba) să bage automat la anumite cuvinte cheie şi o iconiţă. La "nush" ar merge bine cea care ridică din umeri. Să mai identificăm nişte cazuri, nu mai spun şi iconiţa că-i evidentă:

- "hy" şi "by" (cu sens de hi şi bye) - pe astea le urăsc, mai ales că-s incorecte şi nu scurtează nik nimic, doar pocesc;

- "shy" sau "sy" - era amuzant la început dar e la fel de stupid, nu ne place;

- "nik" - merge ca uns, putem găsi şi o prescurtare la "tâta" (atâta)?

- "noah" - ardeleneşte curat, baby!

- "k" - noah, aici ni s-o înfundat cu iconiţa, cercetătorii limbişti americani n-or să fie aşa deştepti ca să poată diferenţia dacă vrem să zicem "ok" sau "ca", ceea ce ne duce la...

- "kkt" - n-are sens de "oKoKTrue" aşa cum aţi putea crede dacă sunteţi mimoză ci se referă la o grupare românească comparabilă cu KKK-ul american (KuKluxKlan), doar că cea băştinaşă se ocupă cu discriminarea ţiganilor. Deci T de la urmă e de fapt un Ţ. NOT;

- "plm" - regina argoului şi pentru că vorbim de o doamnă, o să-l las pe Teo să vă iecsplice, că ţine de băgători. La propriu.
Tay tay!

Update: http://www.bagatorideseama.com/2009/11/shy-bagatorii-e-destepti.html

Citește în continuare

Kile de praf

Dacă tot am umblat pe la servere am zis să-l curăţăm şi pe cel care n-a mai fost atins de circa 3,5 ani. La cât praf era în el primul gând a fost să mă uit şi după ceva animale moarte sau vii. Nu le ţinem în pivniţă (serverele, nu animalele), nici pe balcon, ci într-o cămăruţă unde se face săptămânal curat, dar măgăoaiele astea sunt nişte sugative de curent şi praf. Praf care face bine circuitelor electrice dar nu şi părţilor în mişcare, gen ventilatoare. Aşa că le-am aspirat conştiincios împreună cu domnul de la Sobis, colegii mi-au zis că-mi stă bine cu aspiratorul în mână (probabil pentru că ei sunt căsătoriţi şi fac curat la comanda nevestei) şi sper să mai reziste vreo doi ani fără intervenţii (serverele, nu căsniciile colegilor). Minunaţi-vă de poze (de colegii mei mă minunez singur; zilnic):

Citește în continuare

VDC

Unde V = viaţă şi C = kkt. Expresie învăţată de la Alina.

Cam aşa arăta biroul meu azi dimineaţă. Nimic deosebit, doar serverul ăla negru nu-şi are locul acolo de obicei dar când am ajuns la lucru l-am găsit închis şi mirosind a ars. Aşadar l-am scos din camera serverelor ca să văd ce mai poate fi salvat. În poză mai puteţi observa în stânga laptopului o cutiuţă colorată, de uz industrial, care ar trebui să funcţioneze ani de zile fără probleme dar care şi-a dat duhul şi ea azi noapte. Vă puteţi închipui ce fericire a fost pe capul meu azi dimineaţă în acest context. Între timp am reparat serverul cu ajutorul băieţilor buni de la Sobis care aveau o sursă de curent identică pe stoc,  hard-diskurile se pare că n-au fost afectate iar backupul era oricum în ordine. Deci s-a mai remediat situaţia şi n-a fost dracul atât de negru. VDC devine VDCM. Unde M = moderat(ă).

Citește în continuare

Concertele de săptămâna viitoare

Poate sunteţi interesaţi:

• joi, 26 noiembrie ora 21, Cargo în Oldies Pub, 30 lei biletul;
• vineri, 27 noiembrie ora 21, Sarmalele Reci în Atrium Cafe, 35 lei biletul.

Citește în continuare

Brylu ne minte

Brylu se bazează pe rezoluţia proastă a imaginilor ca să ne mintă că maram el scrie la EVZ şi a ajuns la TopGear. Folosind nişte tooluri state-of-the-art împrumutate de la cercetătorii americani de la NASA am aflat însă adevărul şi l-am subliniat cu roşu (click pe poză pentru a mări):

Citește în continuare

Hobby

Bunică-mea, la 82 de ani împliniţi, şi-a găsit un nou hobby. A învăţat-o tata să facă sudoku şi acum îşi ocupă timpul liber cu număratul. La început era aşa pasionată încât îşi ocupa şi nopţiile, când nu putea să doarmă nu lua somnifer ci se punea la masă şi mai făcea un joc. Senilitate? Poate la alţii.

Citește în continuare

The Crimson Permanent Assurance

Săptămâna trecută am vizionat două filme de colecţie făcute de cei de la Monty Python: The Holy Grail şi The Meaning of Life. Dacă vă place umorul englezesc vă recomand toată seria Monty Python iar dacă nu ştiţi cine sunt ei ar trebui să puneţi mâna să vă documentaţi. Cult Black English Comedy.

Mai jos un film scurt prezentat înainte de The Meaning of Life:

Citește în continuare

Concluziile după emisiunea Top Gear

Emisiunea asta face mai mult pentru imaginea României decât toate programele guvernamentale! Da, ne arată şi cu rele, şi cu sărăcie şi cu toate defectele de care ne jenăm şi care nu sunt inventate, dar scoate în evidenţă şi ce e bun şi ce subapreciem noi. Mie îmi e ruşine că după o altă emisiune Top Gear îmi doream să merg şi să conduc pe şoseaua spectaculoasă din Elveţia pe care filmau cei trei, când tot ce trebuia să fac pentru a obţine o experienţă comparabilă era să mă duc pe Transfăgărăşan, în fundul bătăturii cum ar veni. Mulţumim TopGear!

Later Update: Costi Rogozanu cu nişte concluzii similare cu ale mele plus o parte din emisiune:
http://voxpublica.realitatea.net/media/uitati-va-la-top-gear-ul-cu-transfagarasan-si-spuneti-si-voi-daca-nu-sintem-apucati-14550.html

Citește în continuare

Top Gear-ul din România

Savuros! Începe cam aşa: "când ne gândim la România, şi nu ne gândim prea des, ne gândim la căruţe trase de boi şi oameni care aruncă cu pietre după ţigani. Venind aici cu o maşină de 160.000 de lire e comparabil cu a merge în Sudan într-un costum făcut din mâncare...cel puţin aşa credeam până am ajuns în Mamaia." Unde şi-au dat seama în parcarea hotelului Rex că nu prea ies în evidenţă cu maşinile lor. "Dacă Simon Cowell ar veni aici l-ar pune în ajutor de şomaj"

Citește în continuare

Cum ştii că prietena ta e o pitzi?

Următoarele concluzii se bazează pe observaţii directe, observaţii indirecte şi observaţiile Alinei, care nu se încadrează decât la două-trei puncte, aşa că-s foarte mulţumit că nu trebuie să declanşez pitzi-alert:

• pregătirile durează mai mult ca ieşirea în sine;
• stă o oră să se gândească ce haine să pună pe ea, după care trage concluzia că n-are cu ce se îmbrăca;
• nu iese nemachiată nici când duce gunoiul;
• accelerează în curbă (comentariu Alina: şi ce? toată lumea accelerează în curbă);
• părul: trebuie vopsit, nu contează ce culoare are de la natură; dacă e creţ trebuie îndreptat, dacă e drept trebuie încreţit;
• unghiile: cu cât mai false cu atât mai bine;
• are "shwarowshky" şi pe chiloţi;
• ai văzut batiste mai mari ca fustiţa ei;
• are printre planurile de viitor cel puţin un implant;
• rozul e noul negru;
• plasticul şi muşamaua sunt noua piele ecologică;
• pe orice dansează, are mişcări de manelistă.

Altele?

Citește în continuare