Obatzda

Aşa cum vă spuneam, luni seara ne-am dus toţi participanţii la conferinţă la o berărie. Dar ce berărie! Se află într-o clădire cam cât Tribunalul din Sibiu, doar că mai mare. Hofbräukeller se numeşte ea, există din 1892, are încăperi imense, lambrisate, cu tot felul de alambice vechi expuse la intrare. În spate se găseşte biergarten-ul. Adică nu terasa de vară ci terasa de bere! N-am ştiut că este aşa faimoasă, doar ieri am constatat că în Terminalul 2 al aeroportului Munchen, la ultimul etaj, langă sushi şi thai food se află o mică filială a ei, berăriei, nu terasei.

Luni seara ne-au îmbiat în deschidere cu un platou din lemn aşezat pe două halbe întoarse. Pe el tronau ridichi, ceapă şi o cremă de brânză Obatzda, specialitate bavareză (detalii pe wiki) ce se mănâncă cu covrigii ăia tradiţionali cu sare.

Restul e istorie şi beţie, dar vreau să vă mai povestesc o chestie referitoare la aceste biergarten şi istoria lor. Pentru că fermentaţia se desfăşoară la temperaturi mici iar vara nu-i ca iarna, chiar şi în Germania, berea trebuia preparată undeva şi aşa au apărut în secolul 19 în Bavaria pivniţele de bere (bierkeller), pe marginea râurilor, sub copaci umbroşi. Fiindcă neamţul e iubitor de natură, copaci umbroşi, veveriţe şi în special bogăţiile subsolului, au luat naştere biergarten-urile ataşate acestor pivniţe, surprinzător, tot sub copaci umbroşi, lângă râu şi veveriţe. E o plăcere să stai vara acolo, să bei bere cu litra şi să te uiţi la ţărănci rumene. Mai ales când e campionat de fotbal şi joacă Germania (2006).

Prost! Zum Wohl! und Tschüß!