Blue blue air

Ajunsăi acasă. Muică ce dezorganizare la Blue Air! Prostia asta de gripă i-a transformat pe toţi cei de la frontieră în nişte mici Darth Vaderi, cu mască pe figură să nu cumva să-i îmbolnăvească pasagerii. Ziceam că-s dezorganizaţi blueairiştii, în loc să ia fluturaşii musai de completat la frontieră în avion şi să-i bifeze fiecare bizon în timpul zborului (ca la Lufthansa), pe ei i-a durut în banană şi ne-au lăsat să ne bulucim la două mese ca să ne completăm declaraţia că suntem sănătoşi şi n-am avut contact cu porcii. Aşa că ne-am apucat să scriem toţi pe pereţi, uşi şi alte suprafeţe plane, că poate nu ştiţi, în Boeingul antic al Blue Air încap mult mai mulţi oameni ca în micuţele avionaşe care dau singure din aripi cu care era obişnuit Sibiul până acum. 

După ce-am terminat de bifat pe foaie că nu vin dintr-o ţară afectată de gripă (de parcă eu ştiu care-s ţările alea afectate) m-am dus la ofiţerul de frontieră ascuns în spatele măştii. După mine, o tanti în halat alb fugea să-i dau foaia. Eu credeam că o las la ofiţer, dar nţ, o vroia ea. Mă roagă să completez câmpul ţării de unde vin, deşi scria clar că se completează doar dacă am bifat că vin dintr-o ţară afectată de gripă. N-am mai stat să mă cert cu ea, i-am făcut pe plac şi am scăpat. O chestie bună la Blueyear: până acum n-au întârziat niciodată.

Astăzi sărbătorim întoarcerea cu petrecerea de doi ani de Fellini şi o piesă de teatru, Woyzeck. Dacă ucrainienii o prezintă în ruseşte o să avem o problemă şi eu şi ei, că las bunătate de bufet suedez pentru cultură!