Dacă aţi citit Umberto Eco - Numele trandafirului poate vă amintiţi referinţele la abaţia Melk şi la biblioteca ei. De la fondarea ei in 1089 (într-o altă formă) şi până astăzi abaţia a fost un centru al culturii, aşadar manuscrisele şi cărţile de acolo trebuie să fie inestimabile. Pentru că accesul publicului este permis doar în două încăperi sunt convins că este mult mai mare şi că documentele cu adevărat valoroase sunt bine păzite şi arhivate. Sălile pline de cărţi până în tavan, cu pasarela pentru accesul la rafturile de sus, sunt cu adevărat frumoase şi pline de eleganţă clasică.
Impresionant!
RăspundețiȘtergeredaaa...nu l-am vazut...wow..te ador..ce misto sunt pozele..iubesc cartea aia!!
RăspundețiȘtergere