vineri, 25 decembrie 2009

Colindătoarele

Aseară, când mă pregăteam să ies din casă, aud cum încep să sune interfoanele vecinilor, în ordinea numerelor apartamentelor. Clar, colindători. Ajung în faţa uşii de la ieşirea din bloc, încă nu-i lăsase nimeni să intre. Mă chinui un pic, că eram cu mâinile pline, dar până la urmă reuşesc să deschid uşa şi dau cu ochii de două fătuce, în ziua de azi e greu să le mai aproximezi vârsta dar aş zice că aveau 14 ani cel puţin. Le las să intre, ele chicotesc iar una îi trage o palmă după cap celeilalte şi zice: "na, tu, Moş Crăciun!".
Pe moment sunt surprins dar apoi încep să mi se învărtă rotiţele: geamul uşii e din sticlă mată, se văd formele prin el dar nu foarte clar; aveam pungi de cadouri în mână iar eu eram îmbrăcat cu paltonul, fularul era legat sub bărbie iar capetele lui stăteau în aer, umbra lui ar fi putut aduce cu o barbă, deci probabil per ansamblu eram un Moş Crăciun destul de credibil. Ho! Ho! Ho!

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Comentariile sunt moderate, apar dupa ce le citesc, dacă consider că respectă regulile bunului simț. Nu e nevoie să scrieți de două ori, aveți doar un pic de răbdare.