Vă scriam acum ceva timp că mi-a plăcut The White Ribbon. Ieri am citit în Cațavencu recenzia filmului și am aflat că regizorul Michael Haneke are încă două filme bune în panoplie: Cache și Funny Games. Așa că m-am decis să le văd. Aseară, pe lângă Alice în Țara Minunilor, care este și el foarte bun și are o cromatică superbă, am vizionat Funny Games iar azi dimineață Cache. Ambele sunt făcute în același stil ”stupid”, cu dialoguri care contrastează cu situațiile, cu fapte grotești, inexplicabile, se vede că regizorul este și scenarist, n-au nici unul un sfârșit hollywoodian, cu binele învingând răul sau cu lămuriri care să trimită bizonul satisfăcut acasă. Pe lângă elemente similare, sunt totuși foarte diferite între ele, ca limbă (The White Ribbon este în germană, Cache în franceză iar Funny Games în engleză) și ca situații descrise. Dacă aveți ocazia, merită să le vizionați pe toate trei.
Ar fi de indicat celalat Funny Games, din '97, e originalul facut in Austria de acelasi Haneke. E incomparabil cu versiunea americana.
RăspundețiȘtergereMultumesc de pont. Intre timp am vizionat si The Piano Teacher. Nebunie :)
RăspundețiȘtergereDa, aceeasi duritate germano-austriaca spusa in franceza :)
RăspundețiȘtergere