joi, 6 mai 2010

Robotul

Prin 1994 tata merge in State cu un program academic și ce se gândește el că ar fi bine să aducă acasă? Un robot telefonic! Nu era la prima achiziție de electrocasnice, cu vreo doi ani înainte venise din Germania cu autocarul și o antenă parabolică. Pe care a transportat-o lângă ușa din spate și i-a deformat-o nițel amețitul de șofer când a deschis ușa din greșeală, suficient cât să nu mai fie convergentă, dar ce nu se poate rezolva în România dacă ești inginer? Câteva luni am fost cei mai tari din cartier, aveam instalație cu motoraș de ștergător de parbriz de Dacie care mișca antena între Hotbird și alți sateliți. Apoi a venit CRD-ul și a băgat cablu în tot orașul. Dacă vreți să o admirați, încă atârnă de balcon, v-o dau moka, dar să nu mă spuneți. Vă dau și bradul de lângă ea, până nu-mi intră în casă, deși e bun, face umbră, conuri și așteptăm veverițele.

Pe lângă aceste obiecte must-have, a mai avut o achiziție scumpă și de efect: i-a luat lui fii-so un 386 și l-a făcut om. Altă poveste. 
Revenind la robotul telefonic, acum, când suntem asaltați de apeluri și nu știm cum să ne mai ascundem, nu știu ce s-au gândit, mama ar fi trebuit să aibă destul de puțină curiozitate de acest gen ținând cont că o sună lumea și-n miez de noapte (pentru cei care au deschis mai târziu blogul: e doctor). Dar l-a luat, l-am instalat, tata a fost singurul care a vrut să-și înregistreze vocea și să recite lecția cu ”...after the beep”. Apoi au început să curgă telefoanele, veneam acasă, ne uitam cum pâlpâie luminița care ne spunea că avem x mesaje, dădeam play și auzeam...tonul, pentru că degeaba aveam noi robot dacă restul românilor nu erau obișnuiți să vorbească cu el - și nu-s obișnuiți nici astăzi. 

Într-o zi, o surpriză plăcută: sună un copchil și vorbește vreo jumătate de oră. Nu-l cunoșteam, nici el pe noi, greșise numărul dar se plictisea, a povestit tot ce i-a trecut lui prin cap. Altă dată - și ăsta e scopul postului - sună o persoană în vârstă și are următorul monolog: ”Bună ziua, vă rog să-i transmiteți d-lui Turcu că l-am căutat. Mulțumesc.” Robotul nu i-a mulțumit.

1 comentarii:

  1. și nu-s obișnuiți nici astăzi...


    asa-i :D nu imi place sa vorbesc cu robotu' si pace. mai bine sun pe mobil ;)

    RăspundețiȘtergere

Comentariile sunt moderate, apar dupa ce le citesc, dacă consider că respectă regulile bunului simț. Nu e nevoie să scrieți de două ori, aveți doar un pic de răbdare.