Aseară am fost prima dată la karaoke în noul Oldies, cu cei doi nemți de care vă povesteam. Le-a plăcut, după mirarea obligatorie că în România lumea iese la 11.30 în timpul săptămânii. Le-a trecut repede, la ora 3 nu se dădeau duși, ba chiar au și cântat o piesă germană obscură, pe care Adi Corlaciu, culmea!, o avea.
Foarte frumoasă atmosfera, mai aerisită ca în vechea locație. Două povești amuzante:
- chelneriță nouă, bem Salitos Mojito, după trei sticle - ne pare rău, nu mai avem. Ok, trecem pe Corona. Unul din nemți bea însă Paulaner. După alte trei sticle - ne pare rău, nu mai avem. Ok, trece și el pe Corona. După alte cinci minute vine patronul la noi: ați cerut Paulaner și v-au spus că nu mai avem? Cine?? O dăm în gât pe chelneriță. Trec alte cinci minute, apare chelnerița: am primit Paulaner. Hai serios, la ora 1.30 dimineața? :))
- la plecare, nota de plată xx1 lei. Nemții, darnici, după ce i-am cocoloșit toată săptămâna - plătim noi! Ok... Îmi pun în palmă fix xx1 lei! Corectitudine germană și în baruri, ce mai. Bacșișul l-am dat eu.
Postări
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Comentariile sunt moderate, apar dupa ce le citesc, dacă consider că respectă regulile bunului simț. Nu e nevoie să scrieți de două ori, aveți doar un pic de răbdare.