Raliu

M-am bucurat că s-a reintrodus proba de noapte la Raliul Sibiului. În ultimii zece ani am fost constant la ea, de câte ori s-a ținut. Îmi aduc aminte cu plăcere de serile pe dealurile Curmăturii, cu gașca, înconjurați de o mare de oameni haioși, highlightul fiind atunci când un băiat și-a adus și pițipoanca personală la raliu - într-o fustiță albă și pe tocuri. Era noapte, dar băieții care campau acolo aveau reflectoare, așa că i-au luminat drumul bombiței pe tocuri, în aplauzele și fluierăturile întregii văi. Antologic. Fata aia sigur roșeste când aude de raliu. Am revăzut-o în aceeași seară în Caro. Noi am mai trecut pe acasă să ne spălăm și schimbăm, ea nu.

Revenind la prezent, am lăsat mașina la cabana Curmătură și am intrat pe vale cu o Lada Niva, 6 persoane. Comodă mașină, deși nu pare. Fiind motorizați am mers mai departe, la vreo 4 km de sosire, pe un delușor de unde se vedea o porțiune bună de drum și nici nu înghițeam praf. Ca de fiecare dată, spectacolul este lumini - așa fain se luminează valea de la reflectoarele de pe botul mașinilor, zici că apare un OZN - și de sunet, trecerea propriu-zisă a mașinii e destul de puțin spectaculoasă, pentru că vitezele sunt mai mici noaptea iar bugetele limitate și piloții o calcă cu milă.

Sămbătă ne-am reîntors, pentru grătar și încă două probe de coborâre pe Șanta-Curmătură. De data asta am mers cu altă gașcă, fără Lada Niva, așa că am lăsat mașina tot acolo și am luat-o la picior spre locul în care se aflau băieții cu grătarul, veniți de vineri seara. 5 kilometri, o oră de mers pe jos, bronzat tractoristic. Apoi până seara ne-am bronzat, am păpat și am privit cum trec mașinile de raliu, au fost niște probe foarte lungi datorită abandonurilor și diverselor probleme tehnice. 

De la cei de la grătar, mureșeni, am aflat de filmulețul de mai jos, cu final haios. Porcișteanu e chiar unul din piloții talentați de la raliu, al doilea film e din acest weekend de la Sibiu: