Despre decedatul zilei

După ce douăzeci de ani am citit și auzit despre el că era un lingău și un comunist, azi toată lumea îl laudă. Despre morți numai de bine? Mai bătrâni, deci mai înțelepți? S-au uitat dezvăluirile despre nevastă-sa care a făcut o depășire imprudentă și a lăsat niște copii orfani, scăpând de pușcărie cu ajutorul sforilor trase de decedatul? S-au uitat ”operele alese” pline de limbi umede? De ce nu l-au apărat toți aceștia în timpul vieții? N-am nici o simpatie sau antipatie, reflectez doar la această operațiune de spălare dintr-o parte a presei la care nu mă așteptam. Da, era talentat dar într-un mod sforăitor, când a murit Augustin Doinaș (de exemplu) parcă n-a fost tot acest tam-tam, s-a insistat mai mult pe partea senzațională (normală în media noastră) decât pe meritele literare și pe ”pierderea imensă pentru cultura română - aia mă deranjează, că aproape îi facem funerarii naționale.

Mi-a plăcut asta:

http://www.contributors.ro/cultura/de-ce-adrian-paunescu-nu-are-nevoie-de-lacrimile-noastre/
Update, una mai dură:
http://www.contributors.ro/cultura/menestrelul-comunismului-dinastic-sau-cine-a-fost-adrian-paunescu/