La spălătorie

Am trecut sâmbătă pe la Curmătură şi erau câţiva care frecau de zor la maşini. Poate să explice cineva de ce îşi spală oamenii maşinile în râuri? E plăcerea de a le polua sau dorinţa de a face economie? Probabil nu le pasă lor de somonii din apele de munte, nici mie nu-mi pasă, pentru că n-avem somoni, dar păstrăvii? Numai mamă de păstrăv să nu fi...

La preţul actual al benzinei, nici economie nu prea se mai face: să zicem că faci 10 km dus şi 10 întors, deci aproximativ 2 litri de benzină consumaţi, vorbim de maşini vechi în general şi de Dacii în particular, nimeni nu-şi spală Porsche-le p-acolo, mai ales că nu l-ar putea urca pe tăpşan fără mici daune esenţiale. Aşadar 2 litri costă aproximativ 10 lei. Un spălat exterior costa cam 12. Fără ceruit, bineînţeles, dar să presupunem că nu trebuie să meargă la nuntă, deci renunţăm la mofturi. Ar mai fi problema curăţării interiorului, dar asta se poate face şi în faţa blocului, ba chiar se poate trage curent (din pivniţă, să plătească toată asociaţia, doar nu eşti nabab să iei din casă de la tine) pentru aspirator.

În concluzie, dacă ar da doi lei în plus, românul nostru şi-ar permite să stea şi să dea indicaţii, să se bucure că a găsit pe cine să critice şi să facă pe şeriful. Cum toate aceste trăsături ne sunt caracteristice și nu suntem proști (poate doar un pic bolnavi când am fost mici), eu cred că ăla de-şi spăla maşina era un japonez obişnuit cu apa.