Sâmbătă, având de ales între Strasbourg și Zürich, am optat pentru ultima destinație și nu ne-a părut rău. Oraș plin de lux, cu o stradă comercială pe care se află toate numele mari ale modei și ceasornicăriei, dar și cu prețuri umflate, pe măsură, plin de străini, de la americani la ruși, Zürich stă liniștit alături de marile capitale ale lumii în orice top al opulenței. Am văzut Rollsuri, Ferrari și Lamborghini cât să-mi ajungă până la următorul salon auto. BMW, vorba aia, are tot servitorul de acolo. Îi ajută și decorul, lacul din centru, lebedele şi raţele, cafenele de pe marginea râului, vremea caldă, străduțele întortocheate pline de buticuri. Numai cu limba nu m-am putut obișnui, mă amuză germana pocită pe care o vorbesc, fiecare anunț sau conversație a fost un motiv de zâmbet.
Spre seară, la întoarcere, ne-am oprit și la Basel, locul unde urma să revenim duminică dis de dimineață pentru a zbura spre casă. În centru era un concurs de atletism, ștafetă, pentru copii, dar organizat după toate regulile artei: zona de fugă delimitată cu bandă de restul străzii, uneori banda era la bordura teraselor, polițist pe motocicletă antemergător și încurajări frenetice de pe margine. Ne-am dus până la Rin, pentru a admira promenada la asfințit, plină de oameni, și vechiul pod. Apoi ne-am pierdut pe străduțele cu căsuțe renovate, toate cu obloane frumos colorate, din păcate prea întuneric pentru a le poza. Au și ei ”maneliștii” lor, multe perechi tinere ascultă muzică la difuzorul telefonului în timp ce se plimbă. Vă recomand Elveţia are alt aer şi dacă n-aveţi ocazia încercaţi Slovenia, partea muntoasă, peisajul e identic.
Postări
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Comentariile sunt moderate, apar dupa ce le citesc, dacă consider că respectă regulile bunului simț. Nu e nevoie să scrieți de două ori, aveți doar un pic de răbdare.