Dacă ajungeţi pe la Oldies astăzi nu uitaţi să-i ziceţi "La mulţi ani" lui Gilu, e ziua lui.
The Mono Jacks sună excelent live. Un show energic de o oră plus bis, doar piese în engleză şi, din câte mi-am putut da eu seama, originale, ceea ce nu-i puţin lucru ţinând cont că unii faimoşi se apucă de cover-uri după prima jumătate de oră. Cei mai bine cheltuiţi 15 lei pentru un bilet de intrare. Doru, solistul (ex-AB4), cântă foarte bine în engleză, fără accent balcanic. Sper să fie prima trupă indie/brit/alternative-rock din ţara noastră care ajunge pe piaţa internaţională, dacă se năşteau în Anglia le era mult mai uşor. Au prezentat atât piesele de pe primul album (Now in Stereo) cât şi unele noi de pe albumul la care lucrează. N-au exagerat cu implicarea publicului, dorinţe de bătut ritmul din palme şi alte trucuri ieftine, şi-au văzut de treabă şi au făcut-o bine. Asta nu înseamnă că n-au fost groupies care să se bâţăie în faţa scenei, doar că totul a fost natural. Preferatele mele:
- We're All Getting Older
- Come Back Girl
- Push the Pedal
Tot albumul se poate asculta gratis sau cumpăra cu 5 euro de aici, ceea ce o să fac şi eu azi:
Am filmat câte ceva, scuzaţi ciuntirea începuturilor:
Postări
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Comentariile sunt moderate, apar dupa ce le citesc, dacă consider că respectă regulile bunului simț. Nu e nevoie să scrieți de două ori, aveți doar un pic de răbdare.