Milano / Cina cea de taină

N-am aflat că s-ar fi putut să ratăm intrarea la capodopera lui DaVinci decât la Milano, când ne-am luat biletele la turul orașului, ce garantau intrarea în locația respectivă.  

Santa Maria delle Grazie

Pictată în sala de mese a călugărilor benedictini, lângă biserica Santa Maria delle Grazie și ocupând un perete întreg (4,5 x 8,5 metri), opera de artă are o istorie interesantă: incorect catalogată drept frescă, e de fapt pictată în tempera, cauza degradării  ei rapide. Până în anii 50 a fost deja restaurată de 10 ori, cu metodele vremurilor respective, ba chiar unii restauratori permițându-și mai multe licențe artistice, așa că într-un final nu mai corespundeau nici culorile, nici anumite detalii. Fiind aproape invizibilă, pe la 1650 călugării au deschis o ușă în peretele pe care e pictată, mai târziu zidită, dar de nerestaurat și prezentă în toate pozele. Napoleon a încercat să o fure, crezând că e o frescă, iar apoi oamenii lui au transformat sala în închisoare. În WW2 a fost aproape distrusă de bombardamente, fiind protejată cu grijă și rămânând cu mult noroc în picioare - doar peretele pe care e pictată, nu și mult din restul clădirii.

Distrugerile din război

Din 1978 până în 99 a fost restaurată cu multă atenție, mijloace moderne și analiză a schițelor originale iar acum este permis accesul a doar 1000 de vizitatori pe zi, în grupuri ce trec întâi prin zone tampon, ”ecluze”, ce asigură climatizarea controlată și având voie să o admire doar fix 15 minute. Rezervările se fac cu două luni în avans.

Fotografiatul este interzis înăuntru, dar avem o fotografie la posterland.ro:

Toate detaliile, aici: http://en.wikipedia.org/wiki/The_Last_Supper_(Leonardo_da_Vinci)