Am mai scăpat o dată (1)

Al treilea accident auto mai serios în care am fost implicat, niciunul din vina mea, toate trei supraviețuite fără urmări fizice majore. De data asta am dat cu gamba/tibia de bord și am o vânătaie pe piciorul, plus ceva dureri de spate și de coaste de la centură. O căzătură pe gheață ar fi fost mai dureroasă. Prietenii mei zic că-s ghinionist, eu zic că-s norocos.

Miercuri seara la ora cinci ședință/teleconferință în firma unde eram în delegație. Probabil cea mai urâtă discuție la care am luat parte într-o lungă perioadă de timp. Pe la 6 și ceva se termină, eram storși nervos toți. Pe la 7.30 decidem că e suficient și închidem ziua de muncă, coborâm din birou și dăm și peste italianul care ne așteptam de 90 de minute ca să-l ducem la pensiune. Firma și pensiunea sunt în două localități diferite, la 15 minute distanță.  Ne urcăm în mașina firmei noastre slovace, la volan slovacul nostru, în dreapta eu, în spatele meu italianul și în spatele șoferului un neamț de la un furnizor de-al nostru. Toată ziua ninsese sau plouase. Pornim la drum și nu ne place la niciunul cum conduce slovacul, foarte aproape de mașina din față, deja de dimineața nu ne simțeam în largul nostru. Neamțul de pe bancheta din  spate îl face atent pe șofer că unul din față frânează în timp ce el băga codul radioului. Îl văzuse din timp, era doar neamțul stresat. Totuși, mă aranjez mai bine în scaun, unul din lucrurile pe care le verific de fiecare dată când stau în dreapta e să am suficient loc la genunchi, în caz de ceva să nu mi zdrobesc de bord. Apoi ne relaxăm, fiecare cu gândurile lui. Ieșim din localitate și la un moment dat vine o curbă strânsă, cam la 90 de grade, singura mai dificilă de pe traseu. O știam, acum doi ani, tot iarna, era un Q7 ieșit pe câmp acolo. Neamțul îmi spune după că a tot vrut să-i zică șoferului să meargă mai încet dar n-a vrut să pară găină. Poate ar fi fost mai bine. 

Așadar ne apropiem de curbă cam cu 50-70 km/h, de pe contrasens vine un camion/sărăriță/plug portocaliu. Șoferul nostru se panichează și apasă frâna puternic, pe jos polei, oglindă, strada o ia la dreapta și noi mergem înainte, spre plugul portocaliu. Îl mai aud pe șofer zicând scheisse! și încercând să redreseze mașina. Avem timp să ne încordăm și să luăm o poziție de impact, ne uităm la lama aia portocalie cum se apropie și suntem toți conștienți că nu ne mai salvează nimic. Urmează bubuitura, se declanșează airbagurile și apoi ne rotim până în afara șoselei, pe partea noastră. Plugul e aruncat în afară pe partea lui. Restul mașinilor se opresc. 

Partea a doua la amiază.