Nu ştiu dacă Kumm e mai fain ca Byron sau invers, ambele m-au câştigat de fan. Acelaşi prieten al meu şi-a cumpărat şi de data asta cd-ul cu ultimul album al formaţiei, dar i l-am deturnat eu. Numele formaţiei înseamnă "nisip" în tătară, ei cântă majoritatea pieselor în engleză, deci e o alegere nefericită. Aveau şi magneţi de frigider de vânzare, dar dacă ai prieteni anglofili ce te faci?
Mi-a plăcut că au doi solişti şi repertoriu vesel şi alert, cu pasaje la muzicuţă şi saxofon. De fapt solo-ul de saxofon a fost aşa fain şi cu aşa nişte note ciudate, încât mă aşteptam să apară un cerb lopătar atras de boncănit la uşă. Fiind puţini, şi de data aceasta, n-am primit bis, dar au cântat fain 90 de minute, cu atitudinea aia de bad rocker, care fumează şi bea pe scenă. Megalike pentru "Mister Superman". N-am filmat cele mai reprezentative piese, majoritatea au fost în engleză şi un pic mai zgomotoase (ceea ce e bine):
Postări
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Comentariile sunt moderate, apar dupa ce le citesc, dacă consider că respectă regulile bunului simț. Nu e nevoie să scrieți de două ori, aveți doar un pic de răbdare.