Am văzut aseară recentul film documentar despre viața lui Bob Marley. Interviuri cu prietenii, familia, imagini de arhivă, tot tacâmul. Inițial am crezut că n-o să rezist, are două ore jumătate, dar a fost captivant și emoționant. Am înțeles și nevoia jamaicanilor de rasta, Zion și un erou neimplicat politic, cu melodii și versuri care să le dea un pic de speranță că pot să iasă din sărăcia lucie și criminalitatea ridicată a mahalalelor.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Comentariile sunt moderate, apar dupa ce le citesc, dacă consider că respectă regulile bunului simț. Nu e nevoie să scrieți de două ori, aveți doar un pic de răbdare.