MoMA

La ideea nevestei lui Rockefeller și a încă două prietene, în 1929, în apropiere de Rockefeller Center se deschide Museum of Modern Art. N-am apucat să-l văd pe tot din cauza lipsei timpului și, ca să fiu cinstit, am vizitat echivalentul european - Muzeul Reina Sofia din Madrid și eram sătul de artiști moderni și instalații, că n-am înțeles mare lucru din o mare parte din exponate (gen pânză vopsită alb cu două puncte roșii în mijloc), dar e ok, de aia-i artă, nu trebuie să ne pricepem toți sau să ne tăiem urechile și să consumăm absint, alegem ce ne place. 

Așadar am petrecut vreo două ore în MoMA, m-am dus direct la impresioniști și post-impresioniști, feblețea mea, adică ață la Starry Night-ul lui Van Gogh. Superb, de câte ori am ocaza să admir o capodoperă de-a lui Vincent, mă blochez în fața ei și-i admir tehnica cu pioșenie.

Din multitudinea de nume mari l-am mai remarcat pe Monet cu ale lui ”fresce” de 4-5 metri lungime și un artist necunoscut mie anterior: elvețianul Christian Marclay, născut în 1955. Detalii despre fotocalcul lui de mai jos, găsiți aici.

Muzeul în sine e o clădire modernă, impunătoare, albă, cu linii simple, ce-mi aduce și din acest punct de vedere aminte de Reina Sofia. Curtea interioară conține un bar și diverse statuete, dintre care se remarcă capra pe care o folosesc în header-ul blogului. Într-o călătorie ulterioară, MoMA merită să i se aloce măcar o jumătate de zi și o vizită metodică, cu ghid audio, poate voi înțelege mai multe și despre post-post-impresioniști.