Am fost sâmbătă la un botez și m-am distrat. Formația și-a meritat toți banii, puțini, sper. Repertoriul a conținut clasice ale genului lăutăresc, cu versuri memorabile ca ”mă sărută cu dulceață/cum făceam în tinereață” și glumițe ca ”o dedicație de la doamne pentru domni... Damen Tango... nu e tango, e o piesă FRUMOASĂ” (dedicație urmată, bineînțeles, de o beșină muzicală).
Trebuie auto-ironie la greu ca să spui după fiecare piesă ”mulțumim mult”, deși nu te bagă nimeni în seamă. Când venea un nou fel de mâncare era amabilă și ne anunța: ”poftiți la masă, a venit o nouă surpriză din partea bucătăriei” - dacă știa ceva de salmonela ar fi fost mai frumos să ne spună direct. Nici cu instrumentiștii nu mi-a fost rușine, zice unul ”permiteți-mi să vă prezint solista noastră care nu mai are nevoie de nicio prezentare”.
Da, așa de buni au fost.
Postări
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Comentariile sunt moderate, apar dupa ce le citesc, dacă consider că respectă regulile bunului simț. Nu e nevoie să scrieți de două ori, aveți doar un pic de răbdare.