Filme noi, unele faine

După Oscaruri a urmat o secetă de filme faine, cel puțin o lună n-a apărut nimic notabil, dar de ceva vreme au reînceput lansările sau aparițiile pe dvd decente. Încep cu două filme franțuzești care merită văzute:

• Dans la maison (In the House) povestește legătura ciudată între un profesor și elevul său. Ceva ce n-ar fi ieșit de la Hollywood niciodată, are la bază piesa de teatru a lui Juan Mayorga;
• Costa-Gavras revine cu Le capital, un film despre cinica lume bancară. M-a atras inițial pentru prezența lui Gabriel Byrne, dar după ce l-am văzut am constatat că are și alte calități.

Dacă aveți simțul umorului negru și vă e dor de un film nebun, vă recomand Movie 43. Am pus trailerul mai jos, din fericire nu are cele mai bune faze în el, așa că o să vă surprindă - nu știu dacă totdeauna plăcut, dar o să scoată ceva exclamații din voi. Nu vă uitați la nota IMBD, am impresia că n-au dat note decât pensionari, aveți încredere în mine (apoi intrați aici și comentați).

Ryan Gosling face filme pe bandă rulantă. Să spun drept, Gangster Squad nu m-a impresionat, iar în State am fost la The Place Beyond the Pines, o chestie de 140 de minute, care merită văzută, dar mai bine să înțeleagă fiecare ce vrea. Bradley Cooper face un rol ce-l mai scoate din tiparul în care căzuse și e bine așa, are potențial, deși tot molâu pare. 

Am văzut și două filme ”cu 'pușcături”. Când am auzit că Tom Cruise face alt film de acțiune am dat ochii peste cap și am murmurat ”iarăși?”, dar Jack Reacher a fost foarte decent, l-am văzut pe micuțul ecran din avion. The Last Stand, întoarcerea lui Arnold Schwarzenegger, a avut și părți amuzante, evitând căderea în ridicol după rețeta The Expendables și, hei!, moșul rostește propoziții cu mai mult de trei cuvinte, i-au folosit la ceva discursurile de guvernator (zic și eu, n-am auzit niciunul). Urmează încă un Conan și un Terminator. Dacă Clint Eastwood mai poate, el de ce nu.

Există și un serial lăudat prin ziare și reviste de profil, care n-a reușit să mă captiveze, așa că l-am abandonat: Hannibal. Păcat de Mads Mikkelsen, că-mi era simpatic.