Einstein: His Life and Universe

Când am cumpărat biografia lui Steve Jobs am decis să cumpăr și cartea despre Einstein a aceluiași autor - Walter Isaacson. N-a fost o lectură ușoară, nu e potrivită pentru citit seara, în pat, înainte de culcare, ci necesită mai multă atenție, fără riscul să-ți cadă capul în pernă în mijlocul capitolului, mai ales dacă vrei să înțelegi despre ce se vorbește. Einstein n-a avut o viață alertă și captivantă ci una liniștită, statică, axată pe muncă și experimente ale gândirii. Acesta este și remarcabilul aspect al teoriilor sale, nu sunt bazate pe experimente fizice (ca cele care au facut-o faimoasă pe Marie Curie sau pe alți fizicieni ai începutului de secol), ci sunt rezultatele minții sale de teoretician ajutat doar de instrumente matematice.

După prima jumătate a carierei și recunoașterea adusă de teoria relativității, Einstein și-a urmat propriul drum (ca și până atunci, de altfel), contestând teoria quantică și încercând să adune toate aspectele fizicii în teoria unitară a câmpului. A probat toate modelele matematice ale vremii, dar, deși credea că ”Dumnezeu nu joacă zaruri cu universul”, n-a reușit să obțină niciun rezultat satisfăcător. Citind capitolele ce descriu această perioadă, am avut un sentiment de milă și frustrare pentru că una din cele mai sclipitoare minți și-a irosit jumătate din viață, până am ajuns la momentul în care, aproape de final, Einstein mărturisește că nu-i pare rău de drumul ales, că și eșecurile sunt importante, că un cercetător tânăr nu și-ar fi permis să-și rateze cariera urmărind idei cu puține șanse de reușită, dar că el, având deja un nume, a putut să facă ce dorea.

Pe lângă partea științifică, biografia detaliază și pacifismul omului de știință, eforturile împotriva nazismului și în favoarea evreilor, modul în care și-a exprimat opinia despre orice subiect care a contat pentru el, inclusiv crearea bombei atomice. Datorită acestui fapt n-a fost privit cu ochi buni de administația americană, FBI-ul strângând un consistent dosar despre el, fără nimic compromițător insă, amuzant fiind că scurta lui relație amoroasă cu o spioană rusă a fost descoperită doar în 1998, din niște scrisori.

N-a privit cu ochi buni construcția statului Israel, dar după ce acesta a luat ființă a devenit un susținător, ba chiar i s-a oferit postul de președinte, la presiunea populației, capitalul lui de simpatie fiind imens. Ambasadorul Israelului în SUA s-a bucurat că Einstein a declinat propunerea, pentru că la o recepție ”black tie”, la două zile după refuz, acesta era îmbrăcat formal, dar uitase șosetele.

La fel de amuzantă a fost și promisiunea făcută primei neveste, în 1914, că, dacă-i acordă divorțul, o să-i dea banii obținuți din premiul Nobel. I-a fost decernat doar în 1921, dar și-a ținut cuvântul.

Cartea nu e spectaculoasă, ci documentată cu atenție, e de interes dacă doriți să înțelegeți viața unei figuri cheie a omenirii și contextul istoric în care s-au făcut cele mai importate descoperiri ale lumii moderne.