Astă vară am ajuns și la Monte Carlo, în stil de adevărat nabab. Cu autobuzul din Nisa, ca să fiu mai exact. Nu m-a impresionat excesiv, singurele chestii pe care nu le mai văzusem erau defibrilatoarele amplasate pe străzi. Probabil pentru moșii care plesnesc de sănătate și lipesc Rolls-urile de buza yachtului.
În fața Cazinoul tronează mașini de lux, iar plebea stă la cafeneaua de lângă, ca la teatru, toată lumea cu fața spre stradă, admirând circul. Trebuie să mărturisesc că am băut cafea mai scumpă la Zürich. Mai bună în nenumărate alte locuri.
Nu m-a impresionat nici statutul de rezident, o fi ăla lux să locuiești, de exemplu, în blocul roz din poza de mai jos? Sau în celelalte două din spatele lui?
Sus la castel e cel mai frumos. Ambient medieval, priveliște superbă, sandwichuri bune. Albert nu era acasă. Nici Mihaela. O să mai pun și mâine niște poze.
Postări
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Comentariile sunt moderate, apar dupa ce le citesc, dacă consider că respectă regulile bunului simț. Nu e nevoie să scrieți de două ori, aveți doar un pic de răbdare.