Cum se fac averile în Europa de Est

Unul din cele mai grele proiecte de implementare software pe care le știu a fost într-o țară est-europeană ce începe cu S. Probleme peste probleme, haos, angajați ciudați, investitor străin coleric. Un neamț cumsecade din echipa de implementare aproape a ajuns la nebuni după vreo patru ani de delegații dese acolo; acum face muncă de birou și i se vorbește rar, calm și relaxat.

De la început, băștinașii din echipa IT a firmei client n-au privit cu ochi buni proiectul, n-aveau niciun cuvânt de spus, fusese aranjat între patronul și furnizorul german. Așa că au început frecușurile, cu zâmbetul pe buze. La un moment dat s-a ajuns ca șeful IT-iștilor lor să trimită un email colegului lui neamț, responsabil de proiect, în care spunea că dorește să fie recompensat suplimentar pentru că și-a dat interesul și a rezolvat o problemă cu un scanner care se conecta la un Terminal Server în modul legacy - ceva ce echipa de implementare ar fi trebuit să știe, după părerea lui. Omul căutase pe google și schimbase niște parametri în sistemul de operare, dar se comporta ca și când ar fi scos din flăcări 200 de copii. Neamțul, mai tont, trimisese mailul mai departe către cei care implementau proiectul. Toți au dat din umeri, ei realizau software, nu erau administratori de sistem. S-au mirat însă de tupeu.

După vreo patru-cinci ani, cei care implementaseră proiectul primesc un telefon paranoic: trebuie să schimbăm toate parolele, șeful de la IT a fost dat afară și nu știm cum poate să ne saboteze. Nicio informație sensibilă nu mai circula pe email, se discuta totul pe telefon, s-au schimbat setările de rețea, parole, modalități de backup.

Interesant e de ce a fost dat afară vajnicul lucrător care se bătea cu cărămida în piept de câte ori avea ocazia: omul avea un prieten bun, angajat și el în departamentul IT. Erau ca Pic și Poc, nedespărțiți. La un moment dat s-au certat și Poc a zburat din firmă. Câteva zile mai târziu, un alt angajat important a primit un mail anonim în care i se spunea că toate achizițiile sugerate de cei de la IT îi costaseră dublu, cineva își trăgea partea. Firma era măricică, avea sute de angajați, iar pe parcursul a câțiva ani s-a ajuns la sume bune, de 5-6 cifre, în euro. Ergo, după o verificare sumară, a zburat și Pic. Cred că și la ei în țară se dă cu subsemnatul.