Gravity: între joyride și insticte primare

Am văzut Gravity aseară și, wow, încă îmi persistă în minte. Foarte rar am dat peste un film așa bine realizat, cu niște efecte speciale realiste, făcute pentru că era nevoie de ele, nu pentru că se puteau face. N-aș putea spune exact de ce captivează filmul, probabil pentru că sub aspectul hi-tech și spectaculos se joacă tot cu emoțiile fundamentale ale oamenilor - o combinație de efect. Bineînțeles, există o oarecare doză de bullshit și predictabilitate, doar e producție americană, dar e minimă, ținută grațios sub control.

Mi-am propus să-l revăd pe un ecran mare, la rezoluție cinematografică, eventual 3D/IMAX, un tv de 102 inch e prea puțin pentru ce are de oferit vizual. Parcă ar fi momentul să avem cinema-ul ăla în Sibiu...