Interactivitate #fits2014

Pentru că ne-am luat bilete din timp, am primit locuri tot în rândul A. Cu ocazia asta am descoperit că multe spectacole pun accentul pe interactivitate: vineri, la Pătratul Curios, un fel de circ și îndemânare la sala Thalia, Monica a fost invitată pe scenă pentru a face baloane de săpun. Au avut și un număr de acrobații la bară; mai bine că au chemat-o la balonașe, n-o vedeam cocoțată pe platformă la patru metri înălțime - dacă vă întrebați ce are plaforma cu bara, ei bine, francezii aceștia (niște dichisiți, dom'le!) au folosit respectiva bară în ambele sensuri, cu platforma de susținere atât jos, cât și întoarsă. Ne-am distrat, s-au distrat și copiii din sală, știam că acrobațiile la bară sunt spectaculoase, dar am învățat câteva lucruri și despre avioanele de hârtie cu efect de bumerang. Una peste alta, un spectacol de circ făcut cum trebuie încă nu-i supraestimat.

Sâmbătă trebuia să mergem la Cisnădioara, la Blackbird, dar din cauza vremii proaste am renunțat. În descrierea piesei de teatru se menționa că spectatorii vor da verdictul - a fost cineva, așa s-a întâmplat?

Duminică a avut loc prima întâlnire a publicului FITS 2014 cu dansul israelian, la Casa de Cultură. De câțiva ani s-a dus buhul prin târg că israelienii sunt experți, așa că spectacolul a fost sold-out, s-a stat inclusiv în picioare. Nu doar extrem de dinamic și fluid, cu multe momente alerte, ci și impresionant datorită numărului mare de dansatori (16), deliciul publicului l-a făcut însă tot interactivitatea: au fost aleși oameni din sală și s-a dansat cu ei și în jurul lor. Rolul principal i-a revenit unei doamne asiatice, nu foarte tinere, care a fost purtată în brațe, răsucită, rotită, dansată - când a coborât de pe scenă în aplauzele publicului, cu reflectorul pus pe ea, nu-i venea să creadă ce i s-a întâmplat. Eu n-am crezut că scapă cu oasele întregi. Cred că o să-și amintească de Sibiu cu plăcere toată viața.