O zi imperfectă pentru călătorit

Azi. 

De fapt distracția a început de ieri, când m-a anunțat un prieten că iar am noroc - piloții de la Lufthansa fac grevă marți, toate zborurile internaționale din Frankfurt operate de această companie sunt anulate. Ghiciți cine avea zbor spre Atlanta de acolo.

Spre aducere aminte, deși la zboruri europene am baftă, când vine vorba de America, am un istoric interesant, povestit în seria ”oare eu sunt de vină?” aici, aici și aici.

Revenind la ziua de ieri, fac check-in-ul online dimineață, fără probleme. Pe la amiază apare pe site-ul Lufthansa o notificare oficială de grevă, așa că sun la call-center-ul din România. După o discuție de peste 30 de minute, mi se oferă un zbor alternativ, via München-Charlotte - doar cu patru ore mai lung (timp brut, ce include și așteptările prin aeroporturi), care-mi duce toată călătoria la 24 de ore de la trezirea matinală de la 4 dimineață. 

Cu ocazia asta mai bifez un aeroport, prin Charlotte n-am intrat niciodată în SUA. Fătuca de la hotline și-a făcut doar pe jumătate treaba, urma să-mi trimită noua rută pe email (n-a ajuns nici până acum), am avut ceva emoții de ieri până azi dimineață, mă bazam doar pe cuvântul ei, niciun document. Asta n-ar fi fost așa deranjant, dar am aflat la check-in că n-a făcut nici schimbarea de bilet cum trebuie, s-au chinuit și cei de la aeroport să corecteze problema, am stat vreo 20 de minute la ghișeu, cu coada de oameni treziți cu noaptea-n cap suflându-mi în ceafă. Noroc că cei de la Sibiu sunt competenți.

Interesant e că în timp ce personalul încerca să mă ajute s-a blocat și coada de la celălalt ghișeu, am asistat la niște tâmpenii, de te întrebi în ce lume trăiesc oamenii ăștia: o familie de români-canadieni încercau să scoată din țară și copilul, cu pașaport valabil încă două luni. Ghinionul lor a fost că biletul spre Canada era similar cu al meu, via München-Frankfurt și se considera că intră în Germania, nu tranzit, așa că au fost refuzați (pașaportul nu trebuie să se afle în ultimele 6 luni de valabilitate), urmând să-și caute alte bilete. 

După ei a urmat un cuplu la vreo 60-70 de ani, mai aerian: doamna a prezentat două pașapoarte (unul expirat), fiecare cu câte o viză de SUA - ambele expirate. După ce s-a lăsat cu strigături și parlamentări timp de vreo 5 minute, și-a adus aminte vaca că de fapt ei au greencard - incredibil, chiar aveau, îl țineau într-o țiplă bine rulată. La final, a vrut să fie mare doamnă și să-l mituiască pe baiatul de la ghișeu ”pentru deranj”.

Deocamdată petrec cele cinci ore în München, dar ziua de abia a început.

A fost un cerb falnic