Dovada clară că IQ-ul colectiv o ia la vale

Ca locatar din 1983 al unui bloc de pe strada Maramureșului, mai exact ”în curbă, la gunoaie” (așa cum direcționăm taximetriștii), pot să zic că viața nu e niciodată liniștită. Am avut parte de trafic greu, tiruri care zdrăngăneau toate capacele de canal 24 de ore din 24; am avut parte de vitezomani beți care au intrat în curbă și n-au mai ieșit din ea, înfipți în bloc, mașini parcate sau stâlpi (2x); am avut parte de ploi torențiale când strada s-a transformat într-o mică spre medie Veneție. Am avut ”noroc” să ne aflăm sub culoarul de aterizare al elicopterelor militare și al avioanelor și vis-a-vis de calea ferată. În spatele blocului e o școală, se auzea clopoțelul și urletul hoardelor de copii care năvălesc în pauză (zgomotul ăsta chiar îmi lipsește). Ce mai, dacă puneai o băncuță în fața blocului și o băbuță pe ea, nu s-ar fi plictisit toată ziua.

Cu timpul s-au remediat toate. Am pus termopane, s-a construit Centura, s-a remediat canalizarea, vitezomanii fac raliu în alte părți, unitatea de elicoptere și-a luat zborul. Au mai rămas trenurile și avioanele, șuieratul unei măgăoaie cu aripi care încetinește pentru aterizare e încă impresionant, iar Lufthansa de după miezul nopții o decizie proastă. 

Situația se normalizase și băștinașii nu mai aveau simțurile ascuțite de pericol. Moleșiți de căldură, antena trei și captivitate, au început să treacă calea ferată, aflată în plin câmp, fără să se asigure. Ca urmare, în câteva luni am avut parte de patru accidente, mai multe decât în ultimii 20 de ani. N-am o problemă cu selecția naturală, dar mai nou trenurile trec extrem de încet, semnalizând acustic non-stop. Adică mecanicul de pe locomotivă ascultă manele și înfige mâna în claxon. Partea cu manelele o presupun doar, cine ar putea să audă altceva decât claxonul ăla blestemat. 

Afară e cald și, coincidență, și în casă e cald, așa că stăm cu geamul deschis. Încă n-am învățat-o pe aia mică să doarmă cu dopuri sau căști cu noise cancellation dar probabil urmează. Stimați vecini, treceți cu atenție calea ferată, că-mi sculați copilul!

P.S. Aștept cu nerăbdare Cibinul navigabil

Citește în continuare

Haute Couture pentru sămânțari

Relația mea cu moda e relativ platonică, poate nu chiar function over form, dar pe aproape. Aveam o rudă îndepărtată care trecea pe la bunică-mea să împrumute niște bani, afectată și spoită, atunci când mai scăpa de la nr. 3; am crezut că am văzut-o ieri pe Centru agățată de brațul unui domn care-i ținea umbrela, dar se pare că era o designeriță cunoscută, din specia celor care plimbă găini în lesă. Nu-i vorbă, și domnul afișa un spirit liber, când a trecut a doua oară cu umbrela pe lângă noi era desculț, ori i-au intrat espadrilele la apă ori erau prea prețioase să le ude ploaia. 

Deși știu sigur că n-a scris nicio casă de modă (faimoasă sau obscură) sub logo Paris - Milano - New York - Sibiu iar băștinașii sunt renumiți doar pentru felul în care poartă clopul pe ceafă, orașul nostru s-a procopsit cu două festivaluri de modă. Ceea ce e mare lucru, ținând cont că un bărbat care nu vrea să arate a papagal, are la dispoziție doar trei magazine din care să-și poată cumpăra cămăși decente.

M-am dus sâmbătă să văd concertul Antract pe care s-a produs defilarea; fie vorba între noi, puteam să mă duc și pentru manechine.

Altă idee câștigătoare (mai puțin pentru fetele care erau să alunece) mi s-a părut forma scenei, podiumul care înconjura fântâna, ornat cu lumânări, arăta foarte bine. Ca un plus general, orice acțiune care implică și studenții mi se pare bună, îi ajută să câștige experiență.

Nu mă înțelegeți greșit, mă bucur că a avut loc Fashion Days, altfel erau doar motocicliști în oraș. Dar...

0. Eterna întrebare: de ce dă Primăria bani pentru două evenimente similare, în loc să-i oblige pe organizatori să coopereze sau să intre în competiție de proiecte și să sponsorizeze doar unul?

1. Cele două festivaluri sunt puse unul după celălalt. La prezentarea de sâmbătă seara a fost destul de gol la mesele invitaților, cam 30-40% din scaune au rămas libere;

2. Mai mult, regulile impuse pentru folosirea Pieței Mari implică gratuitate. Gratuitatea atrage tot felul de oameni, care doar cască gura, sparg semințe și n-au nicio treabă cu muzica sau moda. Zero feedback din partea lor și se ajunge la momente penibile. Nu doar că nu înțeleg glumele și nu cântă nimeni refrenul cu formația, chiar dacă piesele sunt din repertoriul internațional, dar nici nu aplaudă după prezentarea colecțiilor.

Poate schimbă Primăria regulile finanțării. Aș zice să mai condensăm evenimentele, să le mutăm în spații adecvate și să vedem dacă chiar au succes, ne pricepem și ne permitem să le facem.

P.S. La celălalt festival de modă n-am fost niciodată, nu pot compara.

Citește în continuare

Telekom - la final de mutare

Ieri s-a încheiat telenovela cu Telekom-ul. N-a durat decât 10 zile lucrătoare, cu tot cu intervenții și pile, pentru că așa trebuie să meargă lucrurile într-o companie privată la 25 de ani de când piața a devenit liberă (piața în ansamblul ei, nu cea de telefonie) și, strict teoretic, nu mai ai nevoie de PCR (pile-cunoștințe-relații). 

Reamintesc că estimarea celor de la hotline era de una, maxim două zile pentru instalare. Se pare că așa le arată sistemul informatic, nu iau în calcul faptul că la Sibiu le-au plecat în masă oameni de la tehnic și că puținii care au rămas trag fibră optică în Mediaș. Noroc cu prietena unui amic, care lucrează la alt departament Telekom și a încercat să ne ajute, feedbackul constant primit de la ea a mai risipit frustrarea. Mulțumesc frumos încă o dată Andra și Mircea! 

Chiar și în condițiile astea tot a mai durat cinci zile lucrătoare. Eram deja în tratative avansate cu RDS-ul, dacă mai întârziau o zi și apuca concurența să inspecteze situația în teren probabil anulam acțiunea și portam numărul. Sfat: dacă vă bate gândul să faceți mișcarea asta și aveți două telefoane pe aceeași linie întrebați întâi noul furnizor dacă e posibilă instalarea, s-ar putea să fie prea puțin curent pe fir și să nu sune niciunul.

Un prieten îmi arată că se putea și mai rău: Tânăr bătut crunt de doi angajați Telekom, în sediul companiei de telefonie din Timișoara. Bine, nici articolul ăsta nu e chiar corect, n-a fost în sediul Telekom, ci la un partener iar clientul a fost cel care a inițiat bătaia. Sincer, îl înțeleg.

Citește în continuare

Short story cu alergători

Acum vreo lună a avut loc un semimaraton la Sibiu. Un prieten a vrut să-și înscrie nevasta dar s-a înscris pe el, din neatenție. La fete. Dacă tot a plătit taxa de participare, a concurat. A ieșit pe locul 8. La fete. Avea entorsă, de la baschet.

Citește în continuare

Hello World - prima petrecere de copii

Ieri am participat la prima zi de naștere a unui copil (de fapt cuplaj de trei) de când sunt adult. A fost fix ca-n poza de mai jos, doar că total diferit. Fii-mea nu și-a imaginat că există atâția copii pe lume dar nici nu părea impresionată, la cinci luni suptul degetului mare de la picior e mult mai interesant decât socializarea.

Închipuiți-vă peste 50 de părinți și copii, adunați într-o curte. Haos brownian. La fiecare cinci minute plângea un țânc, ori pentru că altul i-a luat, ori pentru că nu-i dă. În rest doar chiote, sprinturi și voie bună. Am înțeles rapid de ce era plin de mămici iar puținii tați s-au strâns strategic lângă un colț de casă și-și făceau de lucru la foc. Probabil alegerea mâncării a avut loc după o dezbatere serioasă și matură, gen: ce nu e complicat de făcut, merge cu bere și se face în minim trei ore? Gulaș la ceaun să fie!

Citește în continuare

Telekom - aceleași probleme sub un nume nou

Maică-mea are un telefon fix la cabinet. Foarte util pentru pacienți, care sună cam la fiecare două minute pentru programări și alte informații. Îl știe toată lumea și e vital pentru buna desfășurare a actului medical, motiv pentru care acum trei săptămâni, când s-a stabilit data de mutare, am sunat la hotline-ul ex-Romtelecom, actualmente Telekom și i-am rugat să trimită un tehnician la Aria pentru a discuta cu mine și cu cei de acolo cum putem reloca și lega la infrastructura IT a modernei clinici numărul. Încercam să evit exact situația în care ne aflăm acum.

Așadar am sunat la 1243 și a trebuit să repet același lucru la patru persoane diferite, care și-au declinat competența și mi-au făcut legătura mai departe. Într-un final, o doamnă de la tehnic m-a asigurat că nu e nicio problemă, au capacitate în zonă, să sun cu o zi-două înainte de termen și se rezolvă repede. N-a putut să trimită pe cineva în avans ca să discutăm. 

Mutarea fiind programată pentru lunea aceasta, am sunat vineri. Am parcurs din nou tot meniul hotline-ului până am ajuns la un operator, care m-a ascultat și mi-a făcut legătura la alt departament. O doamnă a înregistrat cererea mea, am lăsat număr de contact, am explicat că e vorba de un cabinet medical și o clinică, adică operația e time-sensitive și posibil complexă, m-a asigurat că aproape sigur luni mă va contacta cineva. Bună pace...

Marți, ora 16, sun la hotline, iau din nou meniul la rând, spun iar poezia și sunt redirectat la alt departament. Altă doamnă amabilă îmi spune că prima cerere e blocată pentru că n-au internet de aceeași viteză în zona destinație. De ce DRACU n-a sesizat nimeni asta și nu m-a contactat nu știu. Le-am spus să renunțe la internet, să mute doar numărul de telefon, așa că a șters vechea cerere și a creat una nouă. Am repetat povestea despre cabinet, pacienți, programări și am întrebat când crede că voi fi sunat. A spus că probabil în aceeași seară, până la ora 18. Bună pace...

Azi la 10 dimineața am sunat iarăși la hotline, după alt sfert de oră pierdut în așteptare a urmat exact aceeași poveste și centralista mi-a spus că cererea e ok, o să o urgenteze. Acum e ora 14:00 și încă aștept un telefon de la ei. Dacă nu se întâmplă nimic până mâine am să o sfătuiesc pe mama să porteze numărul în altă rețea. Nu vă lăsați induși în eroare de denumirea nemțească, Telekom nu doar că nu-s de încredere, dar nici nu le pasă de clienți și mai și mint. Iar eu n-am de gând să-mi petrec zilnic un sfert de oră din viață cu hotline-ul lor. Din fericire nu mai au monopol de mult, dar se comportă în continuare ca și când ei ne-ar face nouă un favor. Oricum s-ar termina povestea, am decis ca numărul meu fix privat să fie portat în altă rețea.

Citește în continuare

Statul sunt ei

Trebuie să recunosc, în marea lor majoritate persoanele care lucrează în administrație publică nu-s muncitoare, talentate, dedicate, răbdătoare, dar știu să-și acopere fundul și să-și protejeze scaunul ca niște campioane. Asta pare să fie principala lor competență.

Două exemple recente:

1. Hotelul lu' Citrea - ați citit articolul din Turnul Sfatului? Cât de prompt au acționat angajații Primăriei și cât de vajnici au fost ei în apărarea intereselor cetățenilor - doar că au greșit prin punctele esențiale, suficient cât să nu sufere nimeni important și să nu poată fi trași la răspundere că nu și-au făcut treaba. Hai, treacă de la mine, nu-s toți oameni răi, îi mai ajută și legile proaste. Aștept cu interes noile chichițe administrative pe care o să le găsească anul acesta, pentru că distracția continuă.

2. Dispensarul din Turnișor, care a funcționat din anii 50 în zona centrală a satului/cartierului, a reușit să fie desființat de tripleta directorilor APIA, CJAS și Consiliul Județean. Directorul APIA s-a scuzat că lui nu-i trebuie spațiul dar legea nu-i permite să închirieze, a vrut să doneze spațiul CJAS. Directorul CJAS n-a vrut să audă așa ceva, ei doar hărțuiesc doctori, nu-i competența lor să-i ajute. Problema a ajuns la mărețul Prefect al județului, Ovidiu Sitterli (poate vi-l amintiți de prin presă: impozant, grav și autoritar) care s-a ocupat, recte a făcut rahatul praf. Soluția era să ceară o hotărâre de guvern prin care să treacă spațiul în administrația altei instituții, care să poată să-l închirieze. 

Întrebat în scris, în mod oficial, ce are de gând să facă, nea Ovi (că respectul meu pentru capacitatea lui de a rezolva lucrurile cam la nivelul ăsta de adresare e) a răspuns în aprilie, țineți-vă bine că citez: ”Instituția Prefectului a întreprins demersuri, în vederea rezolvării pe cale amiabilă a celor sesizate” și ”vă asigurăm de tot concursul nostru, în limita prevăzută de lege, pentru rezolvarea situației prezentate”. Un fel de ”dormi liniștit, FNI veghează pentru tine”. Așa au rămas lucrurile până în ziua de azi, n-a mai mișcat niciun impozant din ăsta vreun deget, asta e tot ce ditamai prefectul poate să facă! Doctorii, sătui să fie ținuți în suspans, amenințați cu suspendarea contractelor și plimbările prin audiențe s-au mutat. 

Cei de la Aria le-au oferit spațiu, cu chirie, iar de săptămâna aceasta activitatea medicală s-a mutat acolo. Că veni vorba de chirie - dacă își imaginează cineva că medicii și-au dorit vechiul spațiu fără chirie se înșeală, l-au dorit pentru amplasarea lui în centrul cartierului, ca să le fie tuturor pacienților la fel de ușor să ajungă acolo. Pare utopic, dacă n-o cunoști pe mama, care chiar pune suflet. Au plătit chirie cât le-a permis cadrul legal și ar mai fi plătit în continuare, doar și-au renovat și amenajat cabinetele pe banii lor. 

De ce e importantă locația? Vis-a-vis e școala, se făceau vaccinările și controalele rapid, probabil erau și părinții mai liniștiți, dacă se întâmpla ceva era un medic în zonă. Bătrânii ajungeau ușor, era stația de autobuz la ușă, nu-i vorbă, și acum au soluții, ba chiar și lift, le-or place și lor o sală de așteptare modernă, chiar dacă poate schimbă două autobuze sau urcă un deal pe jos. Mai e însă un factor, la dispensar erau aduși și cei cărora li se făcea rău, mi-a povestit o doctoriță stagiară cum a asistat la câteva resuscitări făcute de mama (care nu vorbește despre așa ceva acasă) - să sperăm că acești oameni vor putea ajunge la fel de repede pe mâna unui doctor când toată Șoseaua Alba Iulia e blocată de mașini. 

În concluzie: suntem de acord că vorbim de un obiectiv de importanță strategică pentru comunitatea din Turnișor? Suntem de acord că politrucii noștri s-au spălat pe mâini, s-au acoperit în fața legii și n-au întreprins nimic pentru comunitatea pe care, teoretic, o reprezintă?

Citește în continuare