Călătorii

plimbări, concedii, delegații

Lucruri serioase

despre unele chestii îmi exprim opinia, ca cercetătorii britanici

Stupid

să facem mișto de tot ce mișcă (stați nemișcați)

Muzică

amator, dar pasionat

miercuri, 22 noiembrie 2017

Serviciul clienți Vodafone e de căcat

Serviciul clienți de la Vodafone e halucinant de prost. Am mai scris de servicii proaste, dar ăsta e de-a dreptul Kafkian. Să o luăm pe rând...

Mă sună maica-mea că a primit mesaj că nu am achitat factura Vodafone. Mă uit pe mail, corect, nu primisem mailul lunar cu factura. Întru în MyVodafone și surpriză:

Știam de la altă surpriză urâtă de acum două săptămâni (detalii la final) că degeaba sun la *222 (număr de clienți persoane fizice) și că va trebui să sun la *221, care e pentru persoane juridice. Dar eu nu am număr de Vodafone și nu pot să sun la numere scurte iar ei nu au niciun număr normal pentru persoane juridice. Nu trebuie să mă credeți pe cuvânt, verificați în poza de mai jos, luată de la ei de pe site. Dacă ești client persoană juridică și administrator de cont, dar fără număr Vodafone, nu ai nicio șansă să intri direct în legătură cu ei, nici chiar contra cost - că aș plăti să-mi rezolv repede treaba.



Întâi am sunat totuși la numărul lung afișat lângă *224, în ideea că voi ajunge la un consultant. Ghidul robot Andreea mi-a zis că am introdus de trei ori un număr greșit, deși era corect și pe abonament și mi-a închis, nu am avut în niciun moment posibilitatea de a mă transfera la un operator.

Apoi l-am găsit pe singurul coleg care mai are Vodafone la noi în firmă și am sunat de la el la *221. Mi-a zis aceeași roboțică Andreea că toți operatorii sunt ocupați, dar pot lăsa numărul și să mă sune ei înapoi. Făcut și acest lucru.

După 20 de minute primesc apelul mult așteptat - alt robot - și mai stau cinci minute pe fir! La final mă preia o operatoare și-mi zice că am sunat la *222 și că trebuie să mă redirecteze la *221. Unde IAR sunt toți operatorii ocupați, IAR am lăsat numărul de telefon și IAR aștept să mă sune cineva peste 20 de minute.

Bătaie de joc...

Surpriza urătâ de acum două săptămâni: sun la ei, fac aceleași manevre cu ”vă sunăm noi/vai, trebuie să vă transfer la persoane juridice/așteptați iar 15 minute” descrise mai sus, dar atunci aveam timp, că eram în mașină în drum spre Satu Mare și la final descopăr că nu pot modifica condițiile contractuale pentru încă un an de acum înainte. În urmă cu un an cineva de la ei a sunat la maica-mea, i-a oferit un știft de telefon și a strecurat și textul ”contra prelungire pe doi ani”. Maică-mea nu l-a înțeles și așa s-a ales cu o bucată de plastic ieftin care stă într-un sertat și legată de glie încă doi ani. N-am primit nicio anexă la contract pe mail sau în poștă, pur și simplu telefonul a fost suficient. Greșeala noastră, dar cred că a fost destul de ambiguu formulată oferta încât să inducă în eroare pe cineva mai puțin avizat.

Update, a doua zi: în ziua anterioară nu a mai revenit nimeni cu apel, deși mai aveau cel puțin două ore program de lucru. Am reluat de dimineață procesul, după alte trei apeluri în care nu s-a auzit nimic m-au sunat înapoi și am reușit să intru în legătură cu un consultant. Tot rahatul provine de la o migrare nereușită, zic eu, a sistemelor lor informatice. Mi-au deblocat contul și în loc să mă loghez ca până acum, cu nume de utilizator ales de mine, acum trebuie să-mi folosesc numărul de mobil. În plus, consultantul zicea că nu mai pot primi factura pe emai dar am descoperit opțiunea de notificare pe mail la emiterea facturii în cont. Varză...

luni, 20 noiembrie 2017

Ce-am înțeles eu dintr-un whiskey trip la Dublin

După trei zile pline petrecute în Dublin m-am convins că există reguli clare și respectate, mai ales în arta fabricării whiskey-ului. Scurtă recapitulare:

- whiskey desemnează băutura irlandeză și whisky pe cea scoțiană? Nu prea. Istoric vorbind, whiskey e doar băutura produsă în Dublin, diferențiată până și de frații de la țară, care nu aveau voie să folosească varianta cu ”ey”;

- am băut whiskey single grain, produs de distilerie ”butic”, făcut din... porumb. Practic bourbon american reinventat;

- whiskey-ul e triplu distilat iar scotch-ul doar dublu distilat. Există și scotch triplu distilat și e foarte bun;

- scoțienii își usucă grânele germinate la foc de cărbune sau turbă (”peat”). Irlandezii nu, cu excepția momentelor când o fac totuși, pentru că există și irish peated single malt.

Cred că singura regulă care chiar se respectă este: nu stocați whiskey in Dublin, ca să nu ia (iarași) foc orașul.

Slainte!