E seara (11.07), dupa un dush la care am tanjit toata ziua asta fierbinte. Proiectul merge bine, noi suntem obositi de abia ne taram pana la hotel. Cateva intamplari de pe drumul spre Slovenia ca sa nu le uit. Singura faza neplacuta, deja traditionala, e cu politistul ungur ce sta la spaga dupa frontiera. De data asta eram satisfacut ca aveam farurile aprinse (data trecuta neglijenta asta m-a costat 10 euro spaga) si ca am pus vesta reflectorizanta la vedere, pe scaun. Scurta bucurie… n-avem trusa medicala si triunghi – deh, masina de firma. Amenda 30.000 forinti. Il intreb cat face in euro – 120. Imi cade fatza. Bineinteles ca e pus pe ciupeala si zice ca spaga e 40 de euro. Ii zic ca mai bine dau 120 pe amenda ca mi deconteaza firma si ii ofer 10. Ne intelegem la 20. Ca la piatza. Imi recomanda sa-mi cumpar trusa si triunghi si-mi spune ca la Mako e radar si ca viteza maxima la trecerea peste calea ferata e 30km/h. Imi piere tot cheful sa mai merg .. in Bulgaria, la vara, ca aia nici macar nu e in EU. Ne oprim in Mako la primul Shell, cumpar vigneta, triunghi si trusa n-au. Ne oprim la Tesco, supermarket, au triunghi, tre sa schimb bani ca se cumpara doar cu forinti. N-au trusa. Mergem pana in Szeged, gasim un Mol, cumparam si trusa, astia nu aveau triunghi. Distractia asta ne mai costa 20 de euro. Incep sa ma intreb daca nu era bine sa cumpar si un stingator. Imi aduc aminte ca avem la firma unele mishto, de vreo 10 kg si cam cat un subwoofer. Data viitoare iau unul din ala si ii fac poza la politist cand o sa-i vad fatza cand/daca mi-l cere. Sau la vames. Oricum incep sa cred ca de spaga n-o sa scap.
Trecem de Ungaria fara alte probleme si ajungem in Austria. Oprim la Parndorf, prietenii stiu de ce – Designer Outlet. Il las pe Razvan sa duca greul la shopping si dau o geana pe la Tommy H. Coafura si portofelul rezista (explicatia: acum 2 saptamani l-am vizitat langa Frankfurt cu mai putin succes). Intram si in anexa nou construita dar nu sunt magazine la fel de interesante si ne asezam la o cafenea. Bem un expresso Illy delicios, Razvan isi ia o prajitura si eu o inghetata. Preturile nici nu sunt mari si mancarea e absolul geniala. Dar asta nu-i o surpriza, Slovenia o sa fie exact la fel. Si Slovacia. Si Croatia. Oriunde, doar Romania si Italia fac exceptie – pana acum.
Slovenia - trecem granita fara control, ceea ce ma surprinde, acum 2 ani cand am venit in concediu ne-au cautat si-n motor. Maribor e la 15 minute de granita. 180.000 de locuitori, frumusel, tipic austro-ungar. Slovenia e cea mai bogata tzara est-europeana (din cate stiu), au salariul mediu cam 1000 euro. Se vede: Porsche, Ferarri, BMW-uri. Dupa ce ne cazam facem o plimbare prin oras, gasim cu greu loc de parcare. E plin de cafenele in zona pietonala care se intinde pe suprafata unui cartier mai mic. Au si boutiquri de firma – inclusiv prietenul Tommy.
Ne asezam la masa la un Irish Pub. Ii recomand Guiness lui Razvan, nu-i place. Mancam niste chestii mexicane (eu, gen tortillas) si un fel de irish pizza (el, am uitat denumirea originala). Delicios si fiecare portie sub 4 euro. Se poate plati in euro, ei trec la euro la sfarsitul anului. Cand ii cer nota chelnerului (the receipt) incepe sa se jeluiasca ca nu poate sa ne-o dea, ca seful are doua pub-uri in Slovenia si ca e secreta. Intelesese “recipe”. Il linistesc, nu vreau reteta. Ii zic sa-mi dea restul in SIT si spune ca mi da in dolari. Il intreb de ce in dolari si zice ca nu dolari, tolari - moneda locala (SIT). Uitasem cum se numesc banii la ei.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Comentariile sunt moderate, apar dupa ce le citesc, dacă consider că respectă regulile bunului simț. Nu e nevoie să scrieți de două ori, aveți doar un pic de răbdare.