Entry for November 18, 2006

O seara friguroasa de noiembrie… ce poate fi mai frumos decat sa asculti Cafe del Mar – Dreams 4 (excelent) si sa ti-o petreci in Mannheim, pe peron, asteptand trenul urmator spre Ulm. Vestea buna e ca l-am prins, nu ca data trecuta. La plecarea din Solingen am avut placerea de a alege intre un Regional Express, care trebuia sa vina la 18:15 si ICE-ul meu care trebuia sa vina la 18:27, dar culmea, RE-ul a avut 12 minute intarziere asa ca s-au suprapus perfect. Nu in gara, ci pe orar. Si pe aceeasi linie. Din pacate a venit RE-ul, oare cum or fi stabilit prioritatile? ICE-ul meu a avut 8 minute intarziere din cauza asta, fapt pt care mi-am cam muscat buzele pentru ca stiam la Mannheim am doar 7 minute intre trenuri. Dar ca sa vezi minune, si ICE-ul al doilea avea intarziere – 20 de minute, asa ca l-am prins. Eram o turma de pinguini disperati, care au “sarit” dintr-un tren si au fugit la urmatorul doar ca sa constate ca peronul era gol si un scroll pe ecran ne anunta implacabil cele 20 de minute de intarziere. Si atunci te intrebi… la ce folos sa goneasca trenurile astea cu 120 km/h si atata inginerie la mijloc (ca nu-i usor sa stabilizezi ditamai animalul la viteza asta) daca sunt operate de niste prosti? Poate ca sunt prea dur, dar am cunoscut cativa oameni care lucreaza la caile ferate in Romania si nu cred ca colegii lor nemti sunt mai destepti. De exemplu astazi seful de tren n-a fost capabil sa zica si-n engleza ca avem 10 minute intarziere, a zis (si si-a cerut scuze) doar in germana.

Pe peron constati ca fiecare este pe mica sa insula. Majoritatea cu castile in urechi, aproape nimeni nu povesteste. O doamna in varsta, in parpalac gri si par alb, cu poseta sub brat, asculta in casti muzica clasica si sperie calatorii care trec pe langa ea cu triluri de opera. Are voce!

Ma indrept catre un weekend excelent, sambata lucrez in Ulm iar duminica mergem in Slovacia by car. Sa vedem ce se mai fura zilele astea