Am facut-o 80 de ore!

S-a terminat meciul, Sibiul a intrat in Cartea Recordurilor, presa urla, unii ne lauda, altii ne iau la mishto. Este un record stupid? Categoric! Aduce ceva? Ooo da! Intr-o tara in care initiativele civice sunt aproape inexistente, in care in presa auzi doar de omoruri si de ... fotbal, o mana de oameni s-au organizat exemplar si ar putea preda lectii unor asa-zisi profesionisti. Ati auzit de baschet zilele acestea, copiii au auzit de baschet, parintii lor au auzit de baschet. Este o sansa ca ei sa aleaga acest sport. Noua ne place sa credem ca e un sport mai nobil ca fotbalul, pentru ca mana e mai aproape de cap decat piciorul. Categoric este mai spectaculos si mai incitant pentru spectatori. Recordul a fost un omagiu adus jucatorului CSU Elemer Tordai, alintat Toci, decedat in urma cu putin timp din cauza unul cancer si ochii plini de lacrimi ai vaduvei lui, prezenta in sala, sunt un adevarat moment priceless.

Faptul ca nu suntem sportivi ci ca fiecare are o alta meserie la baza a contat enorm in organizarea acestui record si probabil asta nu inteleg oamenii "din fenomen" care isi conduc cluburile sportive cam dupa ureche: ca pe langa jucatori trebuie sa fie o armata de oameni care sa se ocupe de alte domenii, ca e o intreaga logistica care trebuie pusa la punct la orice eveniment si ca cel mai important e sa-ti faci treaba cu pasiune si placere. Am avut medici care au vegheat jucatorii, am avut sponsori puternici care au asigurat bugetul si unele dintre necesitati, am avut oameni de presa care au stiu sa mediatizeze evenimentul si sa-l prezinte, am avut website cu stiri si poze, am avut webcam care a transmis evenimentul live pe internet, am avut stewarzi care au vegheat ca jucatorilor sa nu le lipseasca nimic, am avut grafice si programari pentru orice detaliu, inclusiv rezerve si alternative pentur cazurile neprevazute, am avut cronomentru facut special pentru acest eveniment, ruland pe doua calculatoare cu UPS-uri, am avut generator de curent, am avut toalete ecologice, saltele, muzica, majorete, am avut umor si buna dispozitie. Am avut inclusiv fan-shop de unde puteai cumpara tricouri, sepci sau rucsaci cu mesaje legate de record, am vandut toate produsele si o sa mai facem pentru ca cererea e mare. Asa ca daca o sa vedeti un tricou cu "am facut-o 72 de ore" sa stiti ca e de-al nostru.

Pentru poze intrati aici: http://matiu.ro/main.php?g2_itemId=8844
(o sa mai apara si altele in curand)
Pentru revista presei: http://record.csufans.ro/
si pentru reportaje video:
http://www.tvr.ro/articol.php?id=13897&c=144
http://www.realitatea.net/playlive2.php?file=/media/video/video_001_00080029_...
http://www.protv.ro/filme/tinerii-baschetbalisti-de-la-sibiu-au-reusit-sa-dob...
Blogul si trairile unui jucator: http://www.ivans-life.blogspot.com/

Acum o sa plecam un pic in Brazilia cu banii castigati, pentru ca Guinness ne umple conturile. NOT. De fapt trebuie sa-i platim noi cu 300 lire ca sa omologheze recordul in 48 de ore, nu in 4-8 saptamani. De aceea nici n-am adus oficial Guinness la Sibiu, ne-ar mai fi costat o suma considerabila, bani pe care nu-i avem. Dar o sa trimitem foile de joc, poze, articole din presa, declaratiile martorilor (2 oficialitati la fiecare 4 ore), inregistrati video in care se vede cronometrul si alte hartii pentru a putea fi omologat recordul nostru.

Deja cautam idei pentru anul viitor....