De câte ori zbor cu un low-cost sau charter mă minunez de conaționalii noștri. Din fericire procentul de panarame a mai scăzut, din păcate nu suficient de mult. Trec peste omniprezentele aplauze la aterizare (dar puteți touși semna și distribui petiția), pentru că sunt chestii mai interesante de remarcat:
1. toată lumea se îmbulzește, probabil din instinct și dorința isterică de a fi primul la coadă, dar fără un scop concret. Marea majoritate habar n-are ce să facă cu privilegiul de a fi primul. Altfel nu ar apărea situația în care, aflați în a doua jumătate a ”turmei”, am cerut și obținut patru din cele șase locuri de la ieșirea de urgență, cu loc berechet pentru picioare - acelea pentru care chiar merită să te pui primul la coadă. Așadar oamenii se înghesuie din motive puerile sau imaginare: să fie primii pentru că precis există un avantaj (nedefinit) în asta, să nu se termine locurile, să nu stea separați de familie (în condițiile în care un rând are 6 locuri). Nici după zborul dus n-au realizat că în avion nu-i ca-n tren și autobuz, că nu circulă nimeni în picioare, ținându-se de bară.
2. o doamnă tinerică cu un prunc în brațe a încercat să se bage în față, cu o metodă originală, dar stupidă. Eram pe la mijlocul cozii, într-un loc care permitea accesul din exterior și m-a întrebat, în engleză, dacă o las să intre în rând, că e doar ea cu copilul. Era charter de români veniți în concediu și ea a crezut că dacă vorbește într-o engleză stâlcită impresionează. I-am răspuns, tot în engleză, că nu o las, ori merge la coadă, ori merge în față și vorbeste cu supraveghetorul. Habar n-avea că cei cu copii au prioritate, a încercat cu șmecherie. S-a cam codit, a dezbătut cu alte două fufe (în românește) și până la urmă s-a dus la supraveghetor. A fost următoarea persoană primită la checkin.
3. două alte chestii pe care nu le înțeleg:
a) îmbulzeala la urcat în autobuzul care te duce la avion, în condițiile în care (de obicei) ultimii intrați sunt primii ieșiti și avantajul e să urci în avion primul, ca să ai unde să-ți pui bagajele, mai ales dacă există melteni cu papornițe;
b) îmbulzeala la coborârea din avion, urmată de așteptatul la banda de bagaje, împreună cu toată lumea, inclusiv ultimii ieșiți. Bonus: când avionul are două ieșiri și nimeni nu se uită la cea din spate până nu le zice stewardesa.
Încă există și le doresc o boală incurabilă: tupeiști care se bagă în față.
de unde rezulta ca tu nu aduci a roman tipic de sex masculin! :))
RăspundețiȘtergere